A.K. Dewdney este un autor È™i profesor canadian care s-a remarcat prin modul original în care a îmbinat È™tiinÈ›a, matematica È™i literatura. A devenit cunoscut prin rubrica sa "Computer Recreations" din revista "Scientific American", unde a prezentat jocuri matematice, simulări pe computer È™i concepte din inteligenÈ›a artificială.
Cartea "Planiversul", publicată pentru prima oară în anul 1984, este scrisă sub forma unui jurnal de călătorie al lui Yendred, prin continentul bidimensional Arde. Romanul lui Dewdney este unul È™tiinÈ›ifico-fantastic, scris în stilul unui raport pseudo-È™tiinÈ›ific. Literatura È™tiinÈ›ifico-fantastică are darul de a ne invita să depășim limitele lumii în care trăim È™i să explorăm spaÈ›ii în care legile fizicii, biologiei È™i culturii sunt regândite. Lucrarea lui Dewdney este o astfel de operă, aflată la graniÈ›a dintre È™tiință È™i ficÈ›iune. Continuâd tradiÈ›ia celebrului "Flatland", scris de Edmwin A. Abbott, autorul imaginează o lume bidimensională - Arde - È™i o face cu o minuÈ›iozitate care transformă lectura într-o experiență intelectuală È™i filosofică, dar È™i într-o poveste despre prietenie È™i descoperire. Romanul urmăreÈ™te interacÈ›iunea dintre un grup de cercetători pământeni È™i un locuitor al universului 2D, Yendred. Spre deosebire de alte lucrări similare, "Planiversul" nu se rezumă la o simplă parabolă, ci creează o lume coerentă È™i funcÈ›ională. Casele, tehnologia, anatomia È™i cultura locuitorilor sunt descrise cu rigoare È™tiinÈ›ifică, dar È™i cu sensibilitate artistică. Dincolo de exerciÈ›iul intelectual, cartea propune o reflecÈ›ie asupra condiÈ›iei umane. Yendred este mai mult decât un experiment: el devine un simbol al căutării de sine, al curajului de a explora necunoscutul È™i a limitelor existenÈ›ei. Comunicarea dintre el È™i oamenii din laborator ridică întrebări despre relaÈ›ia dintre observator È™i observat, despre responsabilitatea pe care o avem atunci când intervenim în vieÈ›ile altora È™i despre graniÈ›a fragilă dintre realitate È™i simulare. De asemenea, romanul sugerează o paralelă între dimensiunile geometrice È™i dimensiunile spirituale ale omului. AÈ™a cu Yendred îÈ™i descoperă propriile limite È™i posibilități într-un univers bidimensional, la fel È™i cititorul este provocat să-È™i pună întrebări despre libertatea interioară, despre depășirea condiÈ›iei materiale È™i despre sensul existenÈ›ei. Astfel, lucrarea lui Dewdney devine nu doar o poveste despre o lume imaginară, ci È™i o meditaÈ›ie asupra propriei noastre lumi. Tema centrală a romanului este relaÈ›ia dintre om È™i universul său, dintre limită È™i depășirea ei. Autorul explorează cum ar arăta o lume guvernată de alte legi ale fizicii È™i cum s-ar adapta fiinÈ›ele inteligente la un astfel de mediu. În acelaÈ™i timp, cartea devine o reflecÈ›ie asupra condiÈ›iei umane: indiferent de dimensiunea spaÈ›iului în care trăim, întrebările esenÈ›iale - despre identitate, libertate, cunoaÈ™tere È™i spiritualitate - rămân aceleaÈ™i. Stilul lui Dewdney este unul sobru È™i descriptiv, combinând limbajul È™tiinÈ›ific cu cel literar. Textul alternează între explicaÈ›ii aproape academice È™i pasaje narative, uneori poetice, în care Yendred îÈ™i exprimă trăirile. Această combinaÈ›ie face ca romanul să fie în acelaÈ™i timp o lucrare de popularizare È™tiinÈ›ifică È™i o operă literară cu valoare simbolică. Finalul romanului este ambiguu: Yendred părăseÈ™te lumea lui într-un act de transcendere spirituală, iar legătura cu pământenii se rupe brusc, lăsând cititorul să reflecteze asupra fragilității acestei comunicări dintre lumi. Lucrarea lui Dewdney este un roman inedit, aflat la graniÈ›a dintre literatură È™i È™tiință. DeÈ™i nu are o acÈ›iune spectaculoasă, cartea cucereÈ™te prin originalitatea ideii, prin construcÈ›ia minuÈ›ioasă a universului È™i prin mesajul filosofic: indiferent de forma lumii în care trăim, întrebările fundamentale despre existență, libertate È™i cunoaÈ™tere rămân aceleaÈ™i.
Cartea "Planiversul" se regăseÈ™te pe rafturile anticariatului nostru în două ediÈ›ii, È™i anume: Tehnică (2006) È™i Copernicus (2001).