Avutia natiunilor

Adam Smith - Avutia natiunilor
Apreciat a fi unul din cei mai mari economiÈ™ti È™i filozofi din toate timpurile, Adam Smith avea să pună bazele economiei ca È™i disciplină È™i să urce această ramură pe treptele succesului. Data naÈ™terii sale nu este cunoscută, tot ceea ce È™tim este că a fost botezat în Regatul Marii Britanii la data de 5 iunie 1723. La împlinirea vârstei de 14 ani a început să studieze în Glasgow, apoi s-a dedicat filozofiei la un colegiu din Oxford.
În 1746 decide să se întoarcă în localitatea unde s-a născut È™i devine profesor de logică È™i filozofie morală. A devenit un adevărat pionier în ceea ce priveÈ™te predarea în limba engleză, deÈ™i limba oficială era latina.
Argumentele sale în ceea ce priveÈ™te comerÈ›ul liber È™i capitalismul au reuÈ™it să construiască economia aÈ™a cum o È™tim astăzi. A fost prima persoană care a vorbit despre conceptul de mână invizibilă. “Părintele economiei“, aÈ™a cum a fost denumit încă din trecut, a devenit o figură cheie în timpul iluminismului scoÈ›ian. ConferinÈ›ele publice È›inute la Universitatea din Edinburg au fost de un succes absolut, devenind prieten cu David Hume. Călătoriile realizate în Europa i-au permis să întâlnească o sumedenie de intelectuali ai timpului său.
Smith a fost destul de controversat în epoca sa, iar abordarea È™i stilul său de scriere au fost adesea satirizate de scriitori precum Horace Walpole. Cele două opere ale sale: “AvuÈ›ia naÈ›iunilor“ È™i “Teoria sentimentelor morale“, pot fi notate drept principali piloni ai economiei È™i filozofiei. Adam Smith moare în Regatul Unit, la 17 iulie 1790.
Opera “AvuÈ›ia naÈ›iunilor“ a fost publicată iniÈ›ial în anul 1776 de către editura W. Strahan and T. Cadell. Lucrarea reprezintă o amplă sinteză în ceea ce priveÈ™te natura È™i cauzele bogăției naÈ›iunilor. Considerată a fi magnum opus È™i prima lucrare modernă în economie, opera avea să explice pentru prima dată teoria avantajului absolut.
Adam Smith a reuÈ™it să dezvolte pe larg conceptul de diviziune a muncii È™i să explice modul în care interesul raÈ›ional È™i competiÈ›ia pot duce la prosperitate economică. Reflectând asupra economiei încă de la începutul RevoluÈ›iei industriale, cartea atinge subiecte ample precum divizarea muncii, productivitatea È™i pieÈ›ele libere.
Capitolele sunt produsul a 17 ani de cercetări È™i lucrări anterioare, dar È™i produsul observaÈ›iei conversaÈ›iei dintre economiÈ™tii vremii. Rezultatul a fost un tratat ce a încercat să ofere o aplicaÈ›ie practică pentru teoria economică reformată. O dată cu publicarea cărÈ›ii, s-a reuÈ™it cu succes înlocuirea teoriilor economice mercantiliste È™i fiziocratice. InformaÈ›iile oferite de Smith au devenit fundament pentru economiÈ™ti, politicieni, matematicieni, biologi È™i gânditori din toate domeniile.
Indiferent de influenÈ›a istorică, opera a reprezentat o schimbare clară de paradigmă în domeniul economic, comparată fiind cu “Principia Mathematica“ pentru fizică a lui Newton.
A doua cea mai citită carte publicată înainte de 1950, după “Capitalul“ al lui Karl Marx, “AvuÈ›ia naÈ›iunilor“ poate fi considerată o lucrare care deschide drumuri, al cărei scop nu a fost depășit nici după două secole È™i un sfert de la publicare.
Opera a fost apreciată de marii gânditori È™i critici din vremea lui Smith, dar È™i de economiÈ™tii din vremea noastră, fiind pusă la loc de mare cinste.
În anticariatul nostru, lucrarea poate fi regăsită în următoarele ediÈ›ii: All (2010), Academiei (1962), Publica (2011).

sus