Scriitoarea Agatha Christie, datorită pasiunii cu care È™i-a scris operele, a reuÈ™it să devină una din cele mai apreciate È™i iubite romanciere din toate timpurile. S-a născut în anul 1890 în Regatul Unit È™i a moÈ™tenit de la mama sa dragostea pentru scris. Devenită cea mai celebră autoare de romane poliÈ›iste, avea să lase în urmă peste 80 de romane È™i povestiri, 19 piese de teatru È™i o serie de romane de dragoste, care însă nu au avut un succes atât de mare. Criticii au considerat-o drept cea care a inovat genul poliÈ›ist.
Cele două miliarde de cărÈ›i vândute au transformat-o în “Regina Crimei“, fiind întrecută în vânzări doar de Biblie È™i de celebrul Shakespeare. La începutul Primului Război Mondial a lucrat ca È™i asistentă, luând contact cu multe otrăvuri. De altfel, acest fapt i-a servit drept inspiraÈ›ie pentru multe dintre romane, mare parte din crime având loc prin otrăvire. Călătoriile pe care le-a realizat cu soÈ›ul său în Orientul Mijlociu au reprezentat cadrul perfect pentru multe dintre opere. Cel mai apreciat roman al său, “Crima din Orient Express“ , avea să devină un adevărat fenomen la nivel internaÈ›ional, făcând-o pe Agatha È™i mai apreciată de către cititori.
În anul 2020, la sărbătorirea a 100 de ani de la publicarea primului său roman, Marea Britanie a scos o monedă de aur de 2 lire. Se dovedeÈ™te încă o dată importanÈ›a pe care scriitoarea a avut-o în lumea literară. Autoarea se stinge din viață la vârsta de 85 de ani, în 1976.
Romanul “Întâlnire cu moartea“ a fost iniÈ›ial publicat pe 2 mai 1938 în Marea Britanie, la editura Collins Crime Club. Cartea reflectă experienÈ›ele trăite de autoare în Orientul Mijlociu, aflându-se acolo alături de soÈ›ul său, arheologul Sir Max Mallowan.
Aflat în vacanță la Ierusalim, Poirot îl aude pe Raymond Boynton spunându-i surorii vitrege că tiranica lor mamă vitregă ar merita să fie ucisă. Când femeia este găsită moartă în timpul unei călătorii la Petra, Poirot propune rezolvarea cazului în numai 24 de ore. În timpul interviurilor cu suspecÈ›ii, detectivul reuÈ™eÈ™te să stabilească cronologic felul în care au avut loc faptele. AtenÈ›ia se concentrează imediat pe o seringă, ce aparent a fost furată din cortul doctorului Gerard. Se crede că victima fusese otrăvită cu digitoxină.
Poirot cere imediat o întâlnire cu toÈ›i cei implicaÈ›i. Acesta explică cum fiecare membru al familiei credea că a descoperit-o pe femeie ca fiind moartă, dar cum toÈ›i se suspectau între ei, nimeni nu a raportat niciun fapt. Cum niciunul dintre cei prezenÈ›i nu ar fi avut motiv să ucidă, este bănuit cineva din exterior.
Săpând mai adânc în trecutul doamnei Boynton, Poirot reuÈ™eÈ™te să descopere o serie de conexiuni cu cineva cu care femeia avusese legătură la fostul său loc de muncă. DeÈ™i criminalul se deghizase ingenios, nu a putut scăpa de abilitățile de detectiv ale lui Poirot.
Romanul a fost adaptat atât pe scenă, în piesa “Appointment with Death“ din anul 1945, cât È™i în filmul cu acelaÈ™i nume, lansat în 1988. Mari publicaÈ›ii precum The Observer, The Guardian sau The Daily Mirror au apreciat ingeniozitatea fabuloasă de care Agatha a dat dovadă în realizarea acestei opere, dar È™i construcÈ›iile pline de surprize.
Romanul poliÈ›ist poate fi regăsit în anticariatul nostru sub următoarele ediÈ›ii: Rao (2009), Multi Press (1996), Litera (2016), Rao (2014).