Alain Besancon - Originile intelectuale ale leninismului

Alain Besançon, născut la 25 aprilie 1932, a fost un istoric francez, specializat în istoria intelectuală È™i politica rusă. În perioada 1965 - 1992 a fost director al "École des hautes études en sciences sociales" din Paris. Printre cele mai cunoscute cărÈ›i publicate de acesta se numără: "Le Tsarévitch immolé", "Histoire et expérience du moi", "Éducation et société en Russie", "La Confusion des langues", "Les Origines intellectuelles du léninisme", "Aux sources de l'iconoclasme moderne", "Problèmes religieux contemporains".

Cartea "Originile intelectuale ale leninismului", publicată pentru prima oară în anul 1977, explorează sursele teoretice care au alimentat teoriile leniniste, autorul urcând până la izvoarele unor curente ale gândirii ruse prerevoluÈ›ionare, precum slavofilismul, narodnicismul sau socialismul. Leninismul produce o cristalizare brutală È™i simplificatoare a temelor È™i atitudinilor gnostice care bântuiau Rusia, reformulându-le într-un sistem a cărui structură nu ne este necunoscută. Lumea care este omogenă, compusă din materie mai mult sau mai puÈ›in subtilă, este teatrul unui conflict care este imanent în ea.

Lenin este autorul, iniÈ›iatorul È™i referinÈ›a constantă a unui regim de tip nou care s-a întins pe mai mult de un sfert din univers, fără ca acesta să suporte modificări, È™i despre care nu È™tim dacă, in final, nu se va întinde la întregul univers. Însă, cine ar putea rivaliza în istorie cu Lenin? Stalin s-a mulÈ›umit să aplice principiile leninismului cu determinare È™i logică - ele însele leniniste; ajuns la putere, Hitler a transformat È›ara într-o dictatură monopartid bazată pe ideologia totalitaristă È™i autoritaristă a naÈ›ional-socialismului. Robespierre este cel care se apropie cel mai mult de Lenin, ei doi asemănându-se prin caracter. DominaÈ›ia unui partid ideologic într-o situaÈ›ie revoluÈ›ionară dă aceeaÈ™i alură carierei lor. Însă, Robespierre a căzut la capătul câtorva luni, nelăsând în urmă niciun robespierrism. Superioritatea lui Lenin este evidentă, ea bazându-se pe doi poli opuÈ™i, cel ideologic È™i cel politic, a căror tensiune a sfârÈ™it prin a-l distruge pe Robespierre.

Ideologia, în sens larg, desemnează ansamblul ideilor È™i al operelor de civilizaÈ›ie elaborate de clasa dominantă È™i de o societate de clasă dată. Într-un sens restrâns, ea este un sistem de interpretare ce permite justificarea unor situaÈ›ii sociale, dar È™i a puterii politice de clasă să se perpetueze.

Ideologia este fiica È™tiinÈ›ei moderne È™i a afirmaÈ›iei principiului raÈ›iunii. RevoluÈ›ia Franceză a văzut naÈ™terea tipului de ideolog sincer È™i dezinteresat care credea tot ce spunea. În cartea sa Alain Besançon va dezlega elementele care, în Rusia, au alimentat gândirea È™i acÈ›iunea lui Lenin, părintele totalitarismului. Èšara a fost marcată la începutul secolului al XIX-lea de miÈ™carea slavofilă care a alimentat resentimente profunde față de Occident. MiÈ™carea slavofilă a fost urmată de populism. În concepÈ›ia lui Herzen, unul dintre reprezentanÈ›ii săi, Rusia este socialistă în esență. Pentru Besançon, genealogia intelectuală a lui Lenin se bazează pe gândirea franceză, gândirea germană, dar în primul rând pe gândirea predecesorilor săi ruÈ™i, printre care Bakunin È™i Tkatchev. Mai presus de toate, el consideră că doctrina lui Lenin este o gnoză, revelaÈ›ia secretului lumii, care dă adepÈ›ilor săi un sentiment de invincibilitate de care realitatea nu se va îndoi niciodată.

Cartea "Originile intelectuale ale leninismului" se regăseÈ™te pe rafturile anticariatului nostru în două ediÈ›ii, È™i anume: Humanitas (1993) È™i Humanitas (2007).