Alain de Botton se naÈ™te pe 20 decembrie 1969 la Zurich în familia unor mari antreprenori. Învață limbile străine încă din copilărie iar la vârsta de 14 ani se mută la Londra pentru a urma liceul. Se mută la Cambridge pentru a studia filosofia, obÈ›ine licenÈ›a la King`s College È™i începe studiile de doctorat la Harvard. După o vreme îÈ™i dă seama că decât să studieze în continuare, mai bine se documentează singur pentru a putea începe să scrie È™i să ajute oamenii. AÈ™a apare prima sa carte, Eseuri de îndrăgostit în 1993, cartea ce îl va face popular peste hotare È™i îi va deschide drumul spre o nouă lume.
Lucrarea ”Arta de a călători” a fost publicată pentru prima dată în limba engleză în anul 2002. În limba română are să apară de abia în anul 2015 la editura Vellant, ediÈ›ie ce va fi urmată de cea din 2021 a aceleiaÈ™i edituri.
S-a mai gândit cineva la partea filosofică a unei călătorii? Te-ai întrebat vreodată cum trebuie să călătoreÈ™ti È™i de ce, nu numai unde? Ei bine, autorul nostru È™i-a pus aceste întrebări È™i ne-a ajutat È™i cu răspunsurile aferente. Sunt despicate nouă călătorii ce sunt comparate cu cele ale altor scriitori sau artiÈ™ti din trecut, È™i care explică această perspectivă misterioasă. Totul începe cu aÈ™teptările pe care le avem de la o destinaÈ›ie. Plecăm extaziaÈ›i de ceea ce urmează să găsim, însă când ajungem suntem complet dezamăgiÈ›i. Botton spune că oamenii au în general aÈ™teptarea ca în vacanță să găsească liniÈ™tea È™i fericirea de care nu au parte acasă însă ei nu realizează că totul se învârte în jurul nevoilor psihologice de bază. Dacă acestea nu sunt împlinite, nu ai cum să te bucuri de frumuseÈ›ile unui loc, iar ca exemplu avem călătoria din romanul lui J. K. Huysman A Rebours. Acesta a citit romanele lui Dickens care descriau Londra È™i a fost încântat, aÈ™a că decide să meargă È™i el acolo să se delecteze cu frumuseÈ›ile descrise. Ajuns acolo este complet dezamăgit pentru că nici nu se compara cu ceea ce citise, asta pentru că îÈ™i formase preconcepÈ›ii despre viitor.
Într-un alt capitol aeroporturile, porturile, trenurile sau cazările sunt asemuite cu picturile lui Edward Hopper È™i poeziile lui Baudelaire. Oamenii sunt adesea atraÈ™i de locuri singuratice pentru că au în ei un aer de artiÈ™ti iar asta le aduce zâmbetul pe față. Călătorii întotdeauna vor căuta ceva mai bun, mai satisfăcător decât în dățile trecute, È™i din această cauză nu vor reuÈ™i niciodată să se bucure de ceea ce au. Unii se simt mai bine când ajung în mijlocul diferitelor culturi, Botton de exemplu, se simt mai bine în Olanda decât în Anglia datorită limbii vorbite, iar asta te ajută să îÈ›i dezvolÈ›i o estetică clară despre ce vrei să faci în viitor. Locuri de descoperit nu mai sunt, dar până să ajungi să vizitezi fiecare colÈ›iÈ™or de pe acest mare pământ e foarte important să nu ai aÈ™teptări, ele se pot transforma în dezamăgiri care te vor opri din a mai face asta.