Albert Einstein - Cum vad eu lumea

Pe 14 martie 1879 se naÈ™te în oraÈ™ul Ulm, într-o familie de evrei cel ce va deveni cel mai mari fizicieni ai istoriei: Albert Einstein. Nu durează mult până ce familia se mitā la Munich pentru că tatăl său deschisese acolo o companie ce producea echipamente electrice însă visul frumos nu a durat pentru că s-a ajuns la faliment È™i s-au mutat în Italia. Albert însă a rămas în Germania pentru a termina studiile È™i a ajuns să înveÈ›e de unul singur matematica fizica la doar 12 ani. Cinci ani mai târziu intră la Școala Politehnică din Zurich, după ce încercase cu un an înainte dar nu obÈ›inuse note destul de mari la admitere. Patru ani a durat specializarea sa în matematică È™i fizică apoi s-a angajat ca profesor È™i examinator. A continuat studiile È™i în 1905 a obÈ›inut doctoratul în fizică moleculară iar în acelaÈ™i an a început să publice lucrări ce È™i acum sunt studiate la facultățile din domeniu. La 26 de ani era cunoscut peste tot pentru inteligenÈ›a sa È™i în 1921 primeÈ™te Premiul Nobel pentru descoperirea legii efectului fotoelectric. AÈ™a începe să È›ină conferinÈ›e pe toate continentele lumii È™i tot el a fost cel ce a sfătuit guvernul american să investească în energia atomică.

Din cauza unei hemoragii interne îÈ™i are sfârÈ™itul pe 17 aprilie 1955 însă lasă în urmă lucrări precum Teoria relativității, EvoluÈ›ia fizicii sau Cuvinte memorabile.

Este foarte greu să spunem când a apărut concret această colecÈ›ie de eseuri pentru că articolele au fost publicate separat È™i apoi unite la diferite edituri. În limba română apare la editura Humanitas în 1992, 1996, 2000, 2010 È™i 2016.

Chiar dacă Einstein a fost un maestru în lumea fizicii, È™i celelalte domenii i-au gâdilat È™i captivat gândirea. Voia să rezolve problemele lumii, È™i cum poÈ›i să rezolvi cel mai bine o problemă decât prin a pune-o pe foaie? Război, religie sau moralitate sunt doar trei dintre subiectele pe care le va aborda È™i le va întoarce pe toate părÈ›ile, iar câteva dintre subpuncte ar fi munca, orele de la clasă È™i chiar È™omajul. Pe vremea aceea Statele Unite nu voiau ca oamenii să se dezvolte, de ce ? Este simplu, dacă oamenii erau inteligenÈ›i ar fi înÈ›eles viaÈ›a politică È™i nu puteau să riÈ™te aÈ™a ceva. Einstein a luptat mult È™i chiar a discutat cu secretarul Academiei de ȘtiinÈ›e Prusace în 1933, dar nu a fost o discuÈ›ie prea paÈ™nică. Și-a exprimat ura față de regimul nazist È™i fascist È™i i-a arătat cu degetul pe cei din Academie că le urmează exemplul. Încă nu È™tim cum s-a ajuns la această ideologie È™i cine a fost capul răutăților È™i sperăm să aflăm la un moment dat. Pe de altă parte È™i religia este un subiect pe care autorul îl discută pe îndelete. El credea într-o religie cosmică ce părea science fiction în acea vreme iar acum se numeÈ™te simplu: spiritualitate.