Alberto Vazquez Figueroa - Tuareg

Alberto Vázquez-Figueroa, născut la 11 octombrie 1936 în Santa Cruz de Tenerife (Insulele Canare), este un scriitor, jurnalist È™i inventator spaniol. A plecat din Africa de Nord când avea un an, unde tatăl È™i bunicul său au fost întemniÈ›aÈ›i din motive politice, pentru a se stabili ulterior în Sahara Occidentală.

Până în anul 1975, Figueroa îÈ™i publicase deja prima carte, "Arena y viento", scrisă la vârsta de 14 ani, succesul său literar venind mai târziu, când a devenit unul dintre cei mai vânduÈ›i autori de pe piaÈ›a spaniolă de la sfârÈ™itul anilor '80. Este autorul al unor cărÈ›i de aventuri, unele dintre ele fiind autobiografice. Printre cele mai cunoscute cărÈ›i publicate de acesta se numără: seria "Cienfuegos", seria "Océano", seria "Piratas", Tuareg (1980), "Los ojos del tuareg" (2000), "Matar a Gadafi" (1997), "Por mil millones de dólares" (2007), "Un mundo mejor" (2002), etc.

AcÈ›iunea cărÈ›ii "Tuareg", publicată în anul 1980, are loc într-unul dintre cele mai indescifrabile locuri de pe planetă: deÈ™ertul. Romanul spune povestea nobilului Gacel Sayah, stăpân absolut al unei întinderi infinite de deÈ™ert. Într-o zi, doi fugari din nord ajung în tabăra sa, nobilul, credincios legilor vechi È™i sacre ale ospitalității, îi adaposteÈ™te. TotuÈ™i, Gacel nu È™tie că aceleaÈ™i legi îl vor trage într-o aventură mortală.

"Una dintre cele mai stranii populaÈ›ii de pe pământ, tuaregii sunt un neam mândru care se conduc după un cod moral diferit de cel al arabilor. Ei sunt adevaraÈ›ii fii ai deÈ™ertului È™i nu au rivali în ceea ce priveÈ™te supravieÈ›uirea în cele mai aspre condiÈ›ii."

Legile deÈ™ertului sunt foarte clare: ospitalitatea este de bază pentru a supravieÈ›ui. A refuza o farfurie cu mâncare sau un adapost în cortul tău poate însemna moartea celui aflat la nevoie. Prin urmare, daca te pierzi în deÈ™ert, te poÈ›i considera norocos dacă găseÈ™ti o familie de tuaregi. Dar ce se întâmplă dacă cineva vine să hărÈ›uiască, agreseze sau chiar să omoare oaspeÈ›ii unui tuareg? Acesta se va simÈ›i obligat să-È™i apere oaspeÈ›ii cu propria viață.

Cu ajutorul acestui roman nu ne bucurăm doar de aventurile acestui personaj incredibil, Gacel Sayah, ci învățăm È™i foarte multe lucruri despre această cultură enigmatică È™i necunoscută È™i, mai ales, despre viaÈ›a în deÈ™ert la temperaturi foarte ridicate. Este foarte interesant de remarcat È™i nivelul minuÈ›ios de detaliere cu care autorul descrie obiceiurile tuaregilor, È™i cele mai frecvente vicisitudini ale vieÈ›ii de zi cu zi în desert. Astfel, teritorii neospitaliere, câmpii de o întindere infinită, È™i dune care se află dincolo de limitele celor cunoscute oamenilor, sunt puse în faÈ›a cititorului cu naturaleÈ›ea È™i certitudinea celor care le-au văzut în prima linie, a celor care au suferit.

DeÈ™ertul este locul tăcerii în care rezonează ecourile de sine, o natură aparent moale È™i fragilă care îi omoară pe cei care nu sunt în stare să asculte È™i să-i înÈ›eleagă ritmurile. Gacel este chintesenÈ›a eroului dispus să sacrifice ceea ce iubeÈ™te cel mai mult pentru idealurile sale, pentru că fără idealuri È™i fără principii demnitatea omului dispare È™i rămâne doar răul.

CâÈ›iva ani mai tarziu, autorul decide să creeze o trilogie bazată pe această poveste, pe lângă romanul "Tuareg" apărând de-a lungul anilor È™i Ochii tuaregului (2000) È™i "Ultimul tuareg" (2014).

În anul 1984, cartea "Tuareg" a avut parte de o adaptare cinematografică de excepÈ›ie, avându-i în rolurile principale pe Mark Harmon, Luis Prendes, Ritza Brown, Aldo Sambrell, Paolo Malco, Antonio Sabato È™i Giovanni Cianfriglia, fiind regizat de către Enzo G. Castellari.

Romanul "Tuareg" se regăseÈ™te pe rafturile anticariatului nostru în două ediÈ›ii, È™i anume: Polirom (2005) È™i Polirom (2014).