Aldous Huxley - Minunata lume noua

Romanul “Minunata lume nouă”, “Brave New World” în limba engleză, de Aldous Huxley, a apărut în anul 1932, la editura  Chatto & Windus, din Londra, Marea Britanie, fiind un roman utopic, al viitorului, în care Huxley oferă o nouă perspectivă fictivă unei realități imaginate, acesta vorbind depre o lume care pare să fie un paradis, omul fiind plasat în mijlocul acestui peisaj imaterial, un peisaj în care totul este cuprins de pace, fericire È™i comoditate, ultimul fiind practic un element care a devenit astăzi esenÈ›ial odată cu tehnologizarea din ce în ce mai intensă.

Huxley imaginează un teritoriu fascinant, trecând mult peste operele lui Orwell, de mai târziu, acesta oferind cititorului o nouă doctrină, aceasta fiind fericirea pe care guvernul pare să o implementeze ca pe un act obligatoriu într-un univers ideal.

În România, romanul apare în anul 1997, la editura Univers, făcând parte din colecÈ›ia Clasici ai Literaturii moderne, în format broÈ™at, iar printre alte edituri care au publicat romanul, putem aminti de editura Polirom, 2003, 2011, 2013 È™i 2016, în format broÈ™at.

Aldous Huxley s-a născut la data de 26 iulie 1894 în localitatea Godalming, Surrey din Marea Britanie, fiind un însemnat scriitor, poet, filosof È™i profesor englez, una dintre minÈ›ile luminate din familia de cercetători È™tiinÈ›ifici, Huxley.

Huxley este cunoscut pentru romane, literatură de călătorie, povestiri, eseuri sau scenarii de film. În cursul vieÈ›ii, Huxley È™i-a schimbat concepÈ›ia È™i viziunea asupra vieÈ›ii, trecând de la studiul umanist la cel legat de spiritualitate, vorbind cu precădere despre hinduism.

Primii paÈ™i în literatură i-a făcut la vârsta de 17 ani, atunci când a terminat prima operă, însă debutul pe scena marilor scriitori profesioniÈ™ti l-a avut în anul 1920, când a publicat nuvela “Limbo”.

Printre cele mai de seamă opere ale autorului putem aminti de “Punct. Contrapunct” în anul 1928, “Timpul are un sfârÈ™it” în anul 1944  sau “Reîntoarcere în minunata lume nouă” din anul 1958.

Romanul “Minunata lume nouă” de Aldous Huxley reprezintă o creaÈ›ie de un puternic impact social, fiind o concepÈ›ie care calcă pe multe concepte care apar astăzi în societate, cartea fiind cumva o pastilă amnezică dată societății în care trăim. Chiar dacă autorul vorbeÈ™te despre viitor È™i despre ideile care schimbă lumea, idei care, într-o oarecare măsură astăzi le-am putea scoate în evidență, datorită faptului că opera a fost scrisă în anii ’30, putem spune că ideile inovatoare ale lui Huxley nu se plasează în tiparul de astăzi, poate doar comoditatea care a apărut odată cu inventarea gadgeturilor în viaÈ›a omului, în rest totul este un implant cu fericire È™i pace.

AÈ™adar, autorul se plasează pe câteva coordonate din trecut È™i anume existenÈ›a dictaturii, aici aceasta fiind una a fericirii, astfel că fiecare guvern al lumii, avea datoria să ofere cumva forÈ›at oamenilor, doza de fericire, iar totul în acest univers îndepărtat era fără sentiment, fără istorie È™i fără artă, căci omul nu avea nevoie de alte elemente prin care să conÈ™tientizeze sau să trăiască, totul fiind transformat în fericire oricând.

În tot acest mediu ideal, în care totul se transformă în fericire, omul este creat pentru a nu avea alte convingeri sau trăiri, fiind în acest fel un robot ghidat spre anumite coordonate clare, iar prin noul drog al viitorului, pe care autorul îl numeÈ™te “soma”, orice persoană poate atinge fericirea în cel mai rapid mod.

Interesant este faptul că lumea de azi, chiar dacă a evoluat tehnologic È™i are acces la informaÈ›ie, nu se poate numi fericită, iar, dacă cumva, utopic vorbind, aÈ™a cum ne spune È™i Huxley prin acest roman, fericirea ajunge să fie prima regulă în stat, oamenii se plasează acum în latura excesului de fericire, căci acest nu mai are viziuni È™i orizonturi, totul fiind plasat pe niÈ™te idealuri care nu au un grad de asemănare cu un trecut istoric sau unul artistic, ori moral.

Apar în roman aspecte adevărate prevăzute de către autor, vorbind aici de fertilizarea in vitro sau de ingineria genetică, însă toate aceste tehnologii sunt acum, în percepÈ›ia lui Huxley duse la un nivel de neconceput, căci copiii nu se mai nășteau prin procedeul clasic, ci erau “decantaÈ›i”.

În tot acest tablou ireal, bazat pe fericire, apare un personaj pe nume John Sălbaticul, care se născuse normal, fiind unul dintre singurii oameni care mai aveau cumva concepÈ›ii diferite, acesta găsind o carte de Shakespeare, iar tot ceea ce găseÈ™te în această carte îl fac să ducă o luptă cu cei din jur pentru diversitate È™i pentru dreptul la sentimente È™i trăiri, însă lumea nouă este împotriva lui, socotindu-l un extraterestru cu viziuni ciudate.

Opera a fost ecranizată în mai multe rânduri, cea mai recentă ecranizare fiind cea din anul 2020, într-o serie de televiziune, regizată de Owen Harris, avându-i în rolurile principale pe actorii Alden Ehrenreich, în rolul lui John Sălbaticul sau pe Jessica Brown Findlay, în rolul Leninei Crowne.