Alejo Carpentier, născut la 26 decembrie 1904, a fost un cunoscut scriitor cubanez care a influenÈ›at foarte mult literatura sud-americană, fiind unul dintre primii scriitori ce au scris în genul realismului magic. Născut în Lausanne (ElveÈ›ia), de origine franceză È™i rusă, Carpentier a crescut în Havana (Cuba) È™i, în ciuda locului său de naÈ™tere european, a fost puternic identificat ca cubanez de-a lungul vieÈ›ii.
Cartea "Ritualul primăverii" spune povestea Verei, fiica unui negustor rus stabilit la Baku la începutul secolului al XX-lea. Din cauza tulburărilor dintre armeni, mahomedani È™i ruÈ™i, aceÈ™tia au fost nevoiÈ›i să emigreze la Petrograd în mijlocul Primului Război Mondial. Acolo, Vera a avut parte de primele lecÈ›ii de balet, care i-au marcat viaÈ›a pentru totdeauna. Odată cu izbucnirea RevoluÈ›ie din Octombrie, Vera È™i familia sa au fost nevoiÈ›i să plece în exil în Anglia, în speranÈ›a unei căderi rapide a guvernului bolÈ™evic. Anii trecură cu promisiunea repetată în fiecare an că în anul ce vine vor petrece PaÈ™tele în Rusia, însă acest lucru nu se întâmplă, aÈ™a că Vera, intrând acum în adolescență, decide să-È™i dedice viață baletului. ÎÈ™i continuă cursurile în Anglia, studiind o tehnică nouă, care diferă de cea învățată în Rusia. Se alătură unei companii, iar în momentul în care aceasta dă faliment Vera se decide să plece la Paris. Acolo îÈ™i întâlneÈ™te vechiul profesor È™i director al companiei, care decide s-o angajeze pentru o nouă punere în scenă a piesei "Frumoasa adormită". Tot atunci îl cunoaÈ™te È™i pe Jean-Claude, care va fi prima ei dragoste. Acesta este un comunist francez care decide să se alăture brigăzilor internaÈ›ionale în timpul Războiului Civil Spaniol. Rănit în război, Vera decide să călătorească la Valencia pentru a-l vizita, acesta fiind internat la spitalul militar.
OraÈ™ul este supus bombardamentelor franiste din Insulele Baleare, însă acest lucru nu împiedică viață culturală să rămână în teatrele ascunse pe străzi complet întunecate. Într-unul dintre ele Vera îl întâlneÈ™te pe Enrique, un cubanez, susÈ›inător al cauzei Republicii. Se retrag la un bar, unde Enrique îi povesteÈ™te ce anume l-a determinat să se înroleze în brigăzile internaÈ›ionale. Nepot al unei "contese" influente din Havana, el a trebuit să fugă din È›ară la ordinul ei, fiind nevoit să îÈ™i abandoneze cariera de arhitectură din cauza faptului că participase la acÈ›iuni revoluÈ›ionare împotrivă dictatorului Gerardo Machado. ÎÈ™i începe exilul în Mexic de unde decide să plece la Paris. Acolo întâlneÈ™te o tânără din Germania, de origine evreiască, care apoi dispare odată ce se reîntoarce în È›ara natală, căutându-È™i părinÈ›ii, ce fuseseră daÈ›i dispăruÈ›i de guvernul nazist. Acesta se duce s-o caute, dar găseÈ™te o veche prietenă venezueleano-germană care lucrează că traducător pentru guvernul fascist, de la care află că, probabil, fata este moartă sau internată într-un lagăr de concentrare. Întors la Paris, i-a decizia de a-i apară pe republicanii spanioli, ca parte a unei lupte universale împotriva fascismului. La fel ca Jean-Claude, È™i el este rănit pe front.
A doua zi, Enrique o duce pe Vera la spitalul unde este internat Jean-Claude. După câteva zile petrecute în Spania, Vera decide să se întoarcă la Paris, încercând să-l convingă pe Jean-Claude să o însoÈ›ească. Acesta nu este de acord, decizând ca odată ce îÈ™i revine să se alăture din nou colegilor de pe front. Întoarsă la Paris, Vera duce o viață solitară È™i tristă, la scurt timp primind vestea morÈ›ii lui Jean-Claude pe front.
Cartea "Ritualul primăverii" se regăseÈ™te pe rafturile anticariatului nostru în două ediÈ›ii, È™i anume: Univers (1986) È™i Leda (2005).