Publicat pentru întâia oară în 1962 într-o gazetă locală din Rusia, romanul lui SoljeniÈ›în avea să aducă un aer inovativ în literatura universală. Romanul se aseamănă izbitor cu „Amintiri din casa morÈ›ilor” al lui Dostoievski sau orice opera semnată de Franz Kafka.
SoljeniÈ›în a petrecut vreme îndepărtată în carcera Gulagului rusesc, iar experienÈ›ele trăite aici îi vor servi drept sursă de inspiraÈ›ie pentru această lucrare.
Gulagul rusesc nu a fost o realitate înainte de scrierile lui SoljeniÈ›în, căci cenzura făcea imposibilă relatarea adevărului.
„O zi din viaÈ›a lui Ivan Denisovici” este, după „Arhipelagul Gulag”, cea mai importantă operă semnată de SoljeniÈ›în. Cartea prezintă o zi din viaÈ›a unui om simplu, care îÈ™i petrece zilele între pereÈ›ii închisorii comuniste. Scriitorul expune, cu lux de detalii, cum decurge programul din odiosul stabiliment. Astfel, avem conturată magistral imaginea eroului, înspăimântătoare, înfometat È™i oprimat.
Crimele È™i abuzurile regimului sovietic ies la iveală târziu, unele prea târziu pentru a putea fi pedepsite. SoljeniÈ›în însuÈ™i avea să îÈ™i petreacă 8 ani din viață în spatele gratiilor. S-a spus că experienÈ›a din închisoare i-a servit în construirea operei în cauză, iar personajul este de fapt un alter-ego al său. Comparat adesea cu Dostoievski sau Franz Kafka, scriitorul aduce un aer inovativ în literatura universală.
La SoljeniÈ›în, precum È™i la ceilalÈ›i doi amintiÈ›i anterior, atmosfera apăsătoare domină mare parte din roman, iar descrierile sunt abundente È™i bine formulate. Scriitorul nu plictiseÈ™te publicul, ci îi prezintă magistral realitatea dură, dar nevăzută a vremurilor sale. Catharsisul eroului este, de fapt, al autorului, iar cititorul este prins într-un tumult de evenimente tragice fără sfârÈ™it.
DeÈ™i autorul prezintă o singură zi din viaÈ›a eroului, îi prezintă astfel întreaga viață. Răstălmăcind sensurile cuvintelor, adăugând personaje noi, SoljeniÈ›în reface itinerariul lui Denisovici. În spatele gratiilor sovietice, viaÈ›a este sumbră, iar asprimea regimului nu îi oferă multe È™anse de scăpare protagonistului. Abuzurile sunt la orice pas, libertatea cetățeanului este un subiect necunoscut, iar carcerele sunt întotdeauna pline.
Nikita HruÈ™ciov încearcă să abolească comunismul, iar SoljeniÈ›în vede în acesta o rază de lumină pentru Rusia de altădată. Schimbările politice sunt frecvente, dar nu apar îmbunătățiri pe niciunde. În 1964 HruÈ™ciov este destituit, iar ororile merg mai departe. Comunismul pune stăpânire pe Rusia, iar măsurile din închisori depășesc limitele umanului.
Cartea lui SoljeniÈ›în este un portret al unei societăți îndoctrinate, dezumanizate È™i greu de înÈ›eles. Egoismul regimului sovietic, groaza populaÈ›iei È™i dezinformarea politică sunt doar câteva dintre temele tratate de SoljeniÈ›în.
Romanul va fi tradus în peste treizeci de limbi de circulaÈ›ie mondială È™i va trezi numeroase controverse atunci, dar È™i mulÈ›i ani mai târziu.
În rafturile anticariatului nostru sunt disponibile mai multe ediÈ›ii ale operei, dintre care amintim: Humanitas (2000), Qintus (1991), Humanitas (2008).