Alexandru Paleologu - Bunul simt ca paradox

Alexandru Paleologu s-a născut pe 14 martie 1919 în BucureÈ™ti într-o familie de boieri cu rude ce îÈ™i aveau originile de la Imperiul Bizantin până la Constantin Brâncoveanu. Termină facultatea de drept apoi, în 1944, ajunge să lucreze la Ministerul de Externe în urmă câÈ™tigării admiterii. La doar patru ani distanță îl dă afară chiar Ana Paulkner È™i decide să fugă. Se ascunde în Câmpulung Muscel sub numele de Ion Crăifăleanu dar toate acestea È›in până în 1958 când va fi arestat odată cu grupul Noica-Pillat. A fost condamnat la 14 ani de muncă silnică pentru că făcea parte din miÈ™carea legionară È™i la È™apte ani de degradare civică. În 1964 iese din închisoare È™i devine cercetător È™tiinÈ›ific de artă veche È™i secretar literar la teatrul Nottara. În 1970 scrie prima sa carte, Spiritul È™i litera: încercări de pseudocritică, È™i până în 2006 nu s-a mai oprit din scris. A luat parte È™i la scrierea unor volume colective cum ar fi Dialoguri de seară sau Epistolar iar pentru cariera sa i-a fost acordat Premiul de Excelență în Cultura Română.

Lucrarea "Bunul simÈ› ca paradox" a fost publicată pentru prima dată la editura Cartea Românească în 1972, ediÈ›ie ce o puteÈ›i găsi pe site-ul nostru alături de Polirom din 2011 È™i Vitruviu din 1997.

Bunul simÈ› este adesea confundat cu respectul sau aprecierea, ei bine, acum vin afla ce înseamnă de fapt. Există oameni inteligenÈ›i ce nu au bun simÈ›, însă oamenii cu bun simÈ› întotdeauna sunt inteligenÈ›i. Acum oamenii s-au mecanizat de când cu dezvoltarea ariei tehnologice È™i au devenit niste roboÈ›i fără sentimente È™i închiÈ™i în carapacea lor. Înainte erau liberi, vorbeau despre cliÈ™ee È™i aveau lacrimi în ochi, acum ei de abia mai È™tiu să zâmbească. Revenind la inteligență, vedem atâÈ›ia oameni ce deÈ›in mii de informaÈ›ii însă adesea aceÈ™tia dau dovadă de snobism, aroganță sau vanitate. Pe de cealaltă parte, oamenii cu bun simÈ› sunt cei ce È™tiu să se comporte în societate È™i deÈ›in doar cu câteva procente mai puÈ›ine informaÈ›ii. Antonimul prostiei nu este inteligenÈ›a, ci bunul simÈ› È™i iubirea È™i dacă vreodată o să aveÈ›i nevoie de asta într-o altercaÈ›ie, sigur veÈ›i câÈ™tiga. Nu aÈ›i văzut că adesea oamenii cu un IQ foarte mare, sau cei ce au terminat studii de excepÈ›ie, nu È™tiu să se comporte în societate? Asta pentru că ei s-au concentrat pe studii È™i au uitat ce înseamnă iubirea de sine È™i de ceilalÈ›i, ce sunt alea emoÈ›ii È™i bine înÈ›eles cum să fii un om mai bun. ObiÈ™nuinÈ›a nu duce la diminuarea iubirii ci dimpotrivă, la funcÈ›ionarea continuă a motorului ei. Cei doi îndrăgostiÈ›i sunt scriitorii, iar ea este opera căreia îi sunt adăugate pagini până ce va ajunge la final. "Cine fuge de suferință nu va cunoaÈ™te fericirea niciodată" È™i mare dreptate are Paleologu cu acest citat. E ca È™i cum ai spune că fugi de iubire, că fugi de propriile sentimente È™i bineînÈ›eles că dacă niciodată nu vei reuÈ™i să treci peste aceste obstacole nu vei È™ti cum să te comporÈ›i când eÈ™ti fericit.