Romanul România pitorească, de Alexandru Vlahuță, reprezintă o extraordinară călătorie printre aÈ™ezările pitoreÈ™ti ale țării, fiind un adevărat manual de geografie, prezentat la pas È™i în care se prezintă peisajul, locurile, oamenii sau obiceiurile, având aÈ™adar È™i un caracter monografic.
Romanul apare în anul 1901, fiind publicat la editura Socecu din BucureÈ™ti, fiind întocmit la cererea Ministrului EducaÈ›iei de atunci, Spiru Haret, care dorea realizarea unui atlas geografic întocmit pentru tinerii elevi, dornici de cunoaÈ™tere a locurilor pitoreÈ™ti ale României, la început de secol XX.
Printre alte edituri care au publicat romanul, putem aminti de editura Cartea Românească (1929), editura Universală (1930), editura Minerva (1972), editura Ion Creangă, din colecÈ›ia Biblioteca Școlarului (1972, 1985) sau editura ErcPress, din colecÈ›ia Cartea de acasă (2009).
Alexandru Vlahuță s-a născut la data de 5 septembrie 1858, în satul vasluian PleÈ™eÈ™ti, astăzi localitatea Alexandru Vlahuță din judeÈ›ul Vaslui, fiind un important scriitor È™i poet român cunoscut cu precădere pentru studiul geografic È™i pentru încărcătura artistică pe care o expune în întocmirea romanului România pitorească.
Primii ani de studiu îi urmează la Bârlad, între anii 1867 È™i 1878, pentru ca în anul 1879 să susÈ›ină examenul de bacalaureat la BucureÈ™ti.
Urmează cursurile Facultății de Drept din BucureÈ™ti, însă este nevoit să le abandoneze din cauza problemelor materiale. Mai târziu se îndreaptă către activitatea didactică, devenind institutor È™i profesor în TârgoviÈ™te, pentru ca mai apoi să devină profesor la mai multe instituÈ›ii de învățământ bucureÈ™tene, între anii 1884 È™i 1893.
De-a lungul vieÈ›ii este revizor È™colar în judeÈ›ele Prahova È™i Buzău, contribuind È™i la editarea unor reviste importante ale vremii, ca VieaÈ›a È™i Semănătorul, la care lucrează alături de cunoscutul poet George CoÈ™buc.
Printre cele mai importante opere semnate de Alexandru Vlahuță, putem aminti de Din goana vieÈ›ii (1892), Dan (1894), În vâltoare (1897), Din durerile lumii (1908) sau Pictorul N. I. Grigorescu (1910).
Romanul România pitorească, de Alexandru Vlahuță, este, putem spune, un veritabil atlas geografic comentat, aÈ™a cum avea să afirme un important critic literar al vremii, Dumitru Micu, studiu aprofundat, început de autor în anul 1898, timp în care adresează o scrisoare publicată în revista Gazeta Săteanului, tuturor învățătorilor, rugându-i să realizeze o Geografie pitorească a României, în care să prezinte zonele locale importante, iar mai apoi să pornească în vizite bazate pe documentare în ceea ce priveÈ™te locurile, oamenii sau obiceiurile din zonă.
Jurnalul de călătorie porneÈ™te din zona Dunării, până la PorÈ›ile de Fier È™i mai apoi până la Marea Neagră, descriind zonele danubiano-pontice, iar într-un capitol prezintă È™i o aventură petrecută în această zonă.
Continuă apoi călătoria văzută din perspectiva celui care călătoreÈ™te către zona de munte, plecând din sud-vestul Olteniei, din MunÈ›ii MehedinÈ›i È™i sfârÈ™ind cu MunÈ›ii NeamÈ›ului È™i Sucevei.
Ultimul capitol se sfârÈ™eÈ™te cu prezentarea râului Prut, ca o ultimă călătorie de-a lungul teritoriului pitoresc al României, o călătorie de o încărcătură imagistică ireală, dar având È™i o importantă dimensiune istorică, monografică È™i tradiÈ›ională.
În final, autorul oferă o frumoasă declaraÈ›ie de dragoste țării, pe care o transpune în paginile acestei uimitoare cărÈ›i, cenzurate de comuniÈ™ti timp de patruzeci È™i doi de ani, o carte care surprinde tot ce poate oferi mai frumos natura, Alexandru Vlahuță, reprezentând strămoÈ™ul vlogerilor de călătorie de astăzi.