Despre democratie in America

Alexis de Tocqueville - Despre democratie in America
Alexis de Tocqueville , considerat drept unul din cei mai mari gânditori È™i istorici francezi din toate timpurile, s-a născut în Paris, la 29 iulie 1805. Scriitor de excepÈ›ie, dar cu o aversiune fantastică către umanism, a fost unul din cei care a pus bazele sociologiei.
AparÈ›inând unei familii de nobili din Normandia, a avut parte de o educaÈ›ie deosebită. EducaÈ›ia primită de la un abate jansenist È™i cursurile de drept È™i istorie urmate la prestigioase universități, i-au servit ca bază pentru ceea ce avea să devină. Odată intrat în magistratură, porneÈ™te într-o călătorie în SUA È™i petrece acolo nouă luni. Voiajul avea să fie cea mai bună sursă de inspiraÈ›ie în scrierea celei mai cunoscute opere a sa, “Despre democraÈ›ie în America“.
Devenit un excelent deputat în perioada Monarhiei din Iulie È™i participând la instaurarea celei de-a Doua Republică, a reuÈ™it să influenÈ›eze definitiv clasa politică. Decide să se retragă din această zonă odată cu lovitura de stat a lui Louis Bonaparte.
Datorită liberalismului politic de care a dat dovadă È™i a influenÈ›ei pe care a avut-o asupra multor generaÈ›ii de istorici, Tocqueville este apreciat drept unul din părinÈ›ii filozofiei istoriei È™i al sociologiei. La baza acestor afirmaÈ›ii stau È™i celebrele sale opere, “Vechiul regim È™i revoluÈ›ia“ ,   “Despre sistemul parlamentar al Statelor Unite È™i aplicarea sa în FranÈ›a“. ObservaÈ›iile sale în ceea ce priveÈ™te urmările RevoluÈ›iei Franceze reprezintă cheia către înÈ›elegerea evoluÈ›iei societăților moderne.
Alexis de Tocqueville moare în FranÈ›a, la 16 aprilie 1859.
Lucrarea “Despre democraÈ›ie în America“ a apărut iniÈ›ial în 1835, la editura Saunders and Otley. La scurt timp, autorul a publicat în 1840 È™i cel de-al doilea volum. Tocqueville a dorit să examineze în detaliu revoluÈ›ia democratică, despre care credea că a avut loc în ultimele sute de ani. InspiraÈ›ia lucrării a reprezentat-o călătoria din America, unde a studiat sistemul penitenciar.
Încă de la început sunt descrise schimbările condiÈ›iilor sociale, punctându-se că în ultimii 700 de ani condiÈ›iile sociale au devenit relativ egale. AristocraÈ›ia, credea autorul, dispărea treptat pe măsură ce lumea modernă experimenta efectele benefice ale egalității.
Sunt tratate aspecte importante precum întemeierea puritană, constituÈ›ia federală È™i situaÈ›ia socială a femeilor. Autorul a căutat să aplice aspectele funcÈ›ionale ale democraÈ›iei din SUA în deficienÈ›ele democratice din FranÈ›a. A speculat intens asupra viitorului democraÈ›iei în SUA, discutând posibilele amenințări. Observă că un rol important l-a avut È™i religia.
Analiza perspicace a societății politice a fost completată în volumul doi de descrierea societății civile în sfera afacerilor private. Se subliniază că mecanismele sociale prezintă o serie de paradoxuri, idee cunoscută ulterior sub numele de efectul de Tocqueville.
Popularitatea operei a fost una extrem de mare, atât în Europa cât È™i în SUA. Gânditorul a reuÈ™it să anticipeze potenÈ›ialul asupra abolirii sclaviei, dar È™i o eventuală rivalitate dintre superputerile Rusia È™i SUA. Cercetătorii È™i criticii au concluzionat că prezicerile scriitorului au fost corecte È™i extrem de bine exprimate. Ideea cum că democraÈ›ia a avut unele consecinÈ›e nefavorabile a fost scoasă la lumină pentru prima dată, lui Tocqueville fiindu-i recunoscut geniul excepÈ›ional.
În anticariatul nostru, opera poate fi regăsită în mai multe ediÈ›ii, dintre care amintim: Humanitas (1995), Humanitas (1992), Humanitas (2005).

sus