Publicat pentru întâia oară în 1970, romanul lui Toffler se încadrează în seria scrierilor È™tiinÈ›ifico-fantastice. Bazat pe cercetările personale ale autorului, manuscrisul stabileÈ™te un record de vânzări È™i este tradus în peste 30 de limbi de circulaÈ›ie mondială. La doar câteva luni de la apariÈ›ie avea să fie revizuit È™i republicat într-o variantă mai amplă. În prezent, cartea este utilizată ca material de studiu în marile universități din întreaga lume.
La doar un click distanță, pe site-ul anticariatului nostru sunt disponibile mai multe ediții ale romanului, după cum urmează: Politică (1974/1983), Antet (2001), ZZ (1995).
Viziunea futuristă a lui Toffler È™i prezumÈ›ia acestuia conform căreia lumea se va tehnologiza excesiv în următorii ani, vor fi elementele fundamentale ale romanului. Spre deosebire de alÈ›i autori de ficÈ›iune fantastică, Toffler îÈ™i construieÈ™te opera strict pe baza cercetărilor proprii.
Asimov ne vorbeÈ™te despre posibilitatea dezvoltării unei lumi utopice ori distopice, după caz, bazându-se strict pe imaginaÈ›ia sa. La Toffler lucrurile stau diferit, căci futurologul acea să întreprindă numeroase cercetări pentru a oferi, mai târziu, lumii acest tratat deosebit, intitulat sugestiv „Șocul viitorului”.
Toffler defineÈ™te lumea de mai târziu ca fiind o lume nouă, dar nu neapărat într-o manieră negativă. El „prevesteÈ™te” un viitor incert, o lume supusă globalizării È™i consumerismului. Acest È™oc, după cum indică însuÈ™i autorul, este provocat de dorinÈ›a statelor de a se îmbogăți È™i de obsesia populaÈ›iei de a consuma, orice, în cantități mari. Toffler face la un moment dat o paranteză interesantă È™i prezintă o aÈ™a-zisă deconectare a lumii. El face trimitere la studii privind capitalismul È™i dezvoltarea tehnologiei, dar, de asemenea, analizează È™i reacÈ›iile oamenilor în faÈ›a acestor fenomene.
O lucrare deosebită, realistă, scrisă în termeni greu de înÈ›eles pentru muritorul de rând, însă extrem de interesantă. Un studiu deosebit al capitalismului de odinioară, un tratat despre dezumanizarea omului È™i dominaÈ›ia banului.
Analiza lui Toffler se întinde pe mai multe capitole, iar reflecÈ›iile acestuia sunt de-a dreptul surprinzătoare. Partea de final a cărÈ›ii este dedicată strict noÈ›iunii de progres, aici vorbind numai despre progresul de natură tehnologică. Scriitorul notează ideea conform căreia lumea va ajunge să renunÈ›e la forÈ›a de muncă umană în favoarea roboÈ›ilor È™i a altor maÈ™inării, special proiectate pentru a servi la realizarea diferitelor munci.
Toffler este un intelectual de seamă al societății sale È™i deÈ™i cel mai probabil ar fi avut opinii interesante despre mediul politic, se va abÈ›ine pe tot parcursul romanului. De-a lungul cărÈ›ii nu vom întâlni nici măcar un pasaj referitor la clasa politică, la guvernanÈ›i ori la măsurile adoptate în sfera socio-politică. Scurte trimiteri la religie È™i la nevoia maselor de apartenenÈ›a la divinitate vor fi remarcate în partea de început a romanului, însă fără a fi tratate pe îndelete.