Amos Oz - Cum sa lecuiesti un fanatic

Amos Oz, născut Amos Klausner pe 4 mai 1939 a fost un scriitor È™i jurnalist israelian. Tatăl său era poliglot È™i cunoÈ™tea până la 17 limbi, însă nu era de acord cu limba ebraică devenită obligatorie în Israel. Cu toate acestea, Amos a învățat fix această limbă pentru a se putea integra în societate. În timpul celui de Al Doilea Război Mondial mulÈ›i dintre membrii familiei sale au fost uciÈ™i în Lituania, iar mama sa care suferea de depresie s-a sinucis când el avea doar 13 ani. Acest episod l-a inspirat în a scrie romanul ”Rime despre viață È™i moarte” în 2002.

În 1965 autorul publică prima sa carte, o serie de nuvele numită ”Unde latră È™acalii”, urmată de ”Alt loc” în 1966 ceea ce l-a făcut foarte popular printre scriitorii anilor 60 din Israel. Poate că stilul său È™i cele 40 de cărÈ›i publicate i-au adus un palmares impresionant de premii printre care: Premiul Franz Kafka în 2013, Premiul Goethe în 2005 È™i a primit Ordinul De Literatură È™i Artă din FranÈ›a în 1984.

Romanul ”Cum să lecuieÈ™ti un fanatic” a fost publicat în 2006 sub numele de ”Ajută-mă să divorÈ›ez”, însă autorul a considerat în 2012 că acest nume nu se potriveÈ™te È™i l-a schimbat subit. În limba română au apărut ediÈ›iile editurii Humanitas în 2004, 2011 È™i 2016.

Cartea este formată din două capitole ample care au la bază cele două teze pe care Amos Oz le-a scris cu mulÈ›i ani în urmă. Primul capitol intitulat ”Între drept È™i drept” ne introduce în războiul politic dintre Palestina È™i Israel despre care autorul spune că nu ar trebui să existe având în vedere că ambele țări provin din aceeaÈ™i mamă. Cea mai mare problemă în acest conflict este faptul că fiecare preÈ™edinte are impresia că È›ara sa este mai bună, mai frumoasă È™i mai puternică ceea ce rezultă într-o neînÈ›elegere reciprocă între cele două tabere. Cu toate acestea, Oz È™tie că viaÈ›a în general pentru evrei È™i arabi înseamnă compromis, iar dacă populaÈ›ia celor două teritorii va ajunge la un consens, atunci È™i cei doi preÈ™edinÈ›i vor face acelaÈ™i lucru.

Al doilea capitol ”Cum să vindeci un fanatic” are la bază o mică filozofie adorată de autor. În loc să ne concentrăm pe virtuÈ›i precum frăție, compasiune È™i iertare, ar trebui să ne concentrăm mai mult pe bun simÈ›, dreptate È™i cel mai important imaginaÈ›ie. De ce este imaginaÈ›ia atât de importantă? Ei bine, ea ne ajută să ne punem în pielea celuilalt È™i să naÈ™tem în noi sentimentul de empatie, care dacă ar fi existat în trecut, poate niciun război nu ar fi avut loc. ImaginaÈ›ia de fapt este obstacolul major între cele două naÈ›ii pentru că ele nu îÈ™i pot imagina că au trăit pe acelaÈ™i pământ, au împărÈ›it aceleaÈ™i bunuri È™i au avut aceleaÈ™i drepturi. Deci lupta aceasta se dă de fapt între fanatism È™i pragmatism, sau pluralism È™i toleranță. Un remediu al fanatismului ar fi un exerciÈ›iu simplu: să ne vedem pe noi înÈ™ine aÈ™a cum ne văd alÈ›ii È™i să avem puterea de a râde È™i plânge în public.