Insula pinguinilor este o satiră istorică de ficÈ›iune scrisă de către autorul francez Anatole France, publicată pentru prima dată în anul 1908 în FranÈ›a. La noi cartea a apărut iniÈ›ial în anul 1930 la Editura I. BrăniÈ™teanu, fiind urmată È™i de ediÈ›ii mai noi de la Leda, Curtea Veche sau Albatros. PuteÈ›i găsi toate aceste ediÈ›ii în Anticariatul nostru online.
Anatole France a fost un poet, jurnalist È™i romancier francez, considerat cel mai bun om de litere din FranÈ›a, mai ales datorită notelor sceptice È™i ironice afiÈ™ate în scrierile sale. Membru al Academiei Franceze, a câÈ™tigat Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1921 È™i se spune că a fost un model pentru Marcel Proust È™i al său În căutarea timpului pierdut. France a luat parte È™i la celebra Afacere Dreyfus, semnând manifestul lui Emile Zola pentru susÈ›inerea lui Alfred Dreyfus, un ofiÈ›er evreu de armată, care fusese condamnat pe nedrept pentru spionaj.
Insula Pinguinilor este una dintre lucrările sale elaborate mai târziu, în care France satirizează natura umană, prin transformarea pinguinilor în oameni. În acelaÈ™i timp este È™i o satiră distopică a istoriei FranÈ›ei, începând cu Era Medievală.
Opera este scrisă în stilul unei cărÈ›i de istorie din secolele XVIII-XIX, fiind preocupată cu metanarative, eroi mitici, hagiografie È™i naÈ›ionalist romantic. Scrierea este plasată într-o insulă fictivă locuită de pinguini, care exista pe coasta de nord a Europei. Istoria începe atunci când un călugăr misionar creÈ™tin ajunge pe insulă È™i îi vede pe pinguini ca pe o societate de nobili păgâni. Aproape orb de la reflexiile gheÈ›ii polare È™i oarecum surd din cauza zgomotului făcut de valurile mării, călugărul îi ia pe pinguini drept oameni È™i îi botează. Acestă faptă îi pune probleme lui Dumnezeu, care în mod normal aprobă doar botezul oamenilor. După ce se consultă cu sfinÈ›ii È™i teologii din Rai, Dumnezeu rezolvă dilema convertind păsările botezate în oameni, lăsând doar câteva urme are originii lor de păsări È™i dăruindu-le È™i câte un suflet.
Astfel începe istoria Pinguinia, istorie ce de aici înainte este identică cu istoria reală a FranÈ›ei (È™i în general a Europei de vest, incluzând zonele germane È™i insulele britanice). NaraÈ›iunea se întinde de la Evul Mediu Întunecat, când triburile germane se luptau pentru teritorii, la Evul Mediu al eroilor cu apariÈ›ia lui Charlemagne È™i a conflictelor cu vikingii, trecem prin Epoca RenaÈ™terii È™i într-un final ajungem la Era Modernă È™i chiar într-un viitor hi-tech, unde datorită unor campanii teroriste lumea este distrusă iar totul se reia într-un ciclu fără de sfârÈ™it.
Cartea satirizează atât Afacerea Dreyfus, cât È™i istoria, politica, filosofia È™i teologia Europei din acele vremuri. Din când în când apar în istorisire È™i personaje istorice reale precum Columba È™i Sfântul Augustin cât È™i caractere fictive ce reprezintă oameni istorici.
Insula Pinguinilor este o satiră la adresa societății È™i naturii umane în care moralitatea, obiceiurile È™i originile religiei È™i legilor sunt cu totul luate în derâdere. France prezintă originea proprietății private printr-un concludent exemplu, în care un fermier este ucis cu brutalitate de vecinul săiu mai mare È™i mai puternic, care odată cu moartea celui dintâi preia È™i pământul acestuia.