Anchee Min s-a născut la Shanghai, la 14 ianuarie 1957 È™i este autoare de cărÈ›i, pictoriță, fotograf È™i muziciană È™i îÈ™i împarte viaÈ›a între San Francisco È™i Shanghai. Ambii părinÈ›i au fost profesori. Ea a avut (ne)norocul să se nască în timpul regimului comunist al lui Mao Zedong, iar la frgeda vârstă de 9 ani deja făcea parte din Micile Gărzi RoÈ™ii (care reprezenta o mare organizaÈ›ie de tineri, ce a luat naÈ™tere la începutul RevoluÈ›iei Culturale È™i avea ca scop susÈ›inerea regimului maoist) È™i a fost forÈ›ată să îÈ™i denunÈ›e profesoara ei preferată autoriăților, aceasta fiind acuzată de faptul că ar fi împotriva regimului comunist maoist. În adolescență, mai exact la vârsta de 17 ani a fost trimisă la o fermă colectivă, aproape de Marea Estică Chneză, unde a îndurat condiÈ›ii teribile È™i a fost nevoită să lucreze fără oprire timp de 18 ore pe zi. În cele din urmă a sfârÈ™it cu leziuni ale măduvei spinării. A început o aventură amoroasă cu comandanta taberei din care făcea parte (o femeie pe nume Yin), deÈ™i atribuie această aventură datorată singurătății. La această fermă colectivă a fost descoperită de Studioul de Film Shanghai È™i datorită înfățișării sale frumoase de proletariană, a fost recrutată pentru a face parte din distribuÈ›ia unuia dintre filmele realizate de studioul cinematografic celebru al doamnei Mao È™i se spune că ar fi primit chiar rolul principal. În cele din urmă, filmul nu a mai fost niciodată finalizat. După moartea lui Mao Zedong È™i căderea ulterioară a lui Jiang Qing, Min a fost exilată È™i tratată foarte rău. A avut o perioadă în care s-a cufundat în depresie È™i a vrut să se sinucidă. Ajutată de actriÈ›a Joan Chen È™i sponsorizată de mătuÈ™a ei care trăia în Singapore, Min a obÈ›inut un paÈ™aport È™i a aplicat la Școala de Artă a Institutului din Chicago. Apoi a emigrat în America, unde a fost aproape deportată pentru că nu vorbea limba engleză, în ciuda a ceea ce scria pe aplicaÈ›ia de viză, însă a reuÈ™it să îl convingă pe ofiÈ›erul de imigrări să o lase să intre în È›ară. După ce s-a mutat, a lucrat la 5 job-uri în acelaÈ™i timp È™i a învățat limba engleză vizionând „Strada Sesame”. Tot în America È™i-a scris cartea de memorii „Azaleea RoÈ™ie”, pe care a publicat-o în anul 1994 È™i care a devenit un bestseller internaÈ›ional, ajungând să fie tradusă în peste 20 de limbi. În anul 2001 a publicat cartea „Cum am devenit doamna Mao”, în anul 2004 a publicat „Împărăteasa Orhidee”, iar în anul 2007 a publicat „Ultima Împărăteasă”.
Romanul „Azaleea RoÈ™ie” o găsim la editura „Polirom” (2009, 2018). Cartea reprezintă o prezentare a vieÈ›ii autoarei, folosind un titlu metaforic, acesta reprezentând numele filmului în care autoarea trebuia să joace la vârsta de 17 ani. Temele abordate sunt regimul comunist, luptele interioare dar È™i cele cu sistemul, viaÈ›a în sărăcie, iubirea interzisă din copilărie, îndoctrinarea prin È™coală, lipsa speranÈ›ei în foarte multe cazuri existenÈ›iale, vânarea paranoică a duÈ™manilor poporului È™i despărÈ›irea unui copil de familia sa. Cartea este scrisă într-un simplu È™i direct È™i este menită să treacă cititorul printr-o serie de stări È™i să trezească în el empatie.