Andrei Makine - Pe vremea fluviului Amur

Nuvela psihologică “Pe vremea fluviului Amur”, “Au temps du fleuve Amour”,în limba franceză, de Andrei Makine, a apărut în anul 1994, la Editions du Félin, din Paris, FranÈ›a, fiind a treia operă în proză scrisă de autorul francez cu origini ruseÈ™ti, una dintre operele care are în spate, pe lângă ideea de distanță È™i izolare, o transpunere metaforică a unui termen arhicunoscut la nivel mondial, (amour), autorul realizând aici o paralelă veridică în ceea ce priveÈ™te viaÈ›a sa.

Makine pune câteva destine în balanÈ›a vieÈ›ii È™i le aÈ™ează chiar în È›inutul său natal, la marginea Siberiei, în Krasnoyarsk, pe acolo pe unde È™erpuieÈ™te fluvial Amur, iar diferenÈ›a fonetică dintre fluviu È™i iubire, capătă conotaÈ›ii noi È™i duce cu gândul la libertatea de care are parte Makine, la vârsta de 30 de ani, atunci când se stabileÈ™te în FranÈ›a.

Autorul realizează un amplu tablou monocrom Siberian È™i vorbeÈ™te despre mirajul occidentului, însă, acest miraj, ajunge să fie visat de protagoniÈ™ti, doar după ce ajung să vadă cum arată acesta, personajele fiind încastrate în mijlocul unui teritoriu în care iubirea È™i dorinÈ›a zac îngheÈ›ate în blocuri de gheață demne de locul cu pricina.

În România, romanul apare în anul 2001, la editura Humanitas, din colecÈ›ia Cartea de pe noptieră, în format broÈ™at, aceasta fiind reeditată cinci ani mai târziu È™i având parte de o nouă prezentare grafică.

Printre alte ediÈ›ii care au publicat opera, putem aminti de editura Polirom, 2017, în format broÈ™at, având o traducere din limba franceză, oferită de Emanoil Marcu.

Andreï Sergueïevitch Makine, pe numele său complet, s-a născut la data de 10 septembrie 1957, în Krasnoyarsk, Uniunea Sovietică, teritoriu plasat în Siberia, fiind un scriitor contemporan important, unul dintre acei scriitori pitoreÈ™ti ai FranÈ›ei, care scrie fără scrupule È™i fără menajamente despre trecutul dur al țării sale natale.

Limba franceză reprezintă un fel de cântec de leagăn pentru tânărul Andrei, acesta învățând limba de la bunica sa, cea care avea rădăcini în FranÈ›a, iar mai târziu, acesta alegând să studieze limba la “Universitatea de stat din Moscova”.

La 30 de ani, în anul 1987, Makine pleacă în FranÈ›a, pentru a studia, însă, atras fiind de ceea ce găseÈ™te aici, cere azil politic, începând să îÈ™i clădească o viață de scriitor însemnat.

Printre cele mai importante opere semnate de autor, putem aminti de “Le crime d'Olga Arbelina”, 1998, “La musique d'une vie”, 2001 sau “L'Amour humain”, 2006.

Nuvela psihologică “Pe vremea fluviului Amur” de Andrei Makine, reprezintă una dintre cele mai pitoreÈ™ti opere ale lui Makine, în care acesta prezintă rădăcinile îngheÈ›ate în marea Siberie ale sinelui, acesta oferind însă o transpunere metaforică a unei trăiri intense, ce are legătură cu unul dintre cele mai mari fluviuri din Asia, Amur, un fluviu care scoate la iveală dimensiunea marcantă a iubirii, o iubire ce nu È›ine cont de distanță, o iubire ce are aici conotaÈ›ii complexe ce È›in de libertate È™i de destin.

Deoarece destinul pare a fi un element definitoriu în opera lui Makine, acesta propune trei tipologii de destine încastrate în pustiul Siberian, amintind de destinul propriu, aici fiind vorba de trei adolescenÈ›i, ce nu reuÈ™esc să aibă noÈ›iunea de frumos sau urât, bine definitivată, aceÈ™tia crescând doar pentru a supravieÈ›ui, iar mai târziu, pentru a merge în celebra taiga, acolo unde se găsesc importantele elemente cum ar fi lemnul sau aurul.

Chiar dacă aceÈ™tia duc o existență grea în Siberia îngheÈ›ată, sufletul acestora nu rămâne îngheÈ›at niciodată, căci cei trei ajung să aibă parte de un dezgheÈ› al sentimentelor, clădind în sufletul acestora noi valenÈ›e, războinicul, poetul sau donjuanul, alegând să vadă civilizaÈ›ia din occident cu ajutorul unui film de Belmondo.

Cei trei ajung să trăiască adevărate visuri, în care realitatea pare a fi mai aproape ca niciodată, căci erotismul desprins din acest film, văzut de 17 ori, ajunge să fie asimilat de cei trei, ca un soi de metaforă ambiguă ce intervine atât în planul cinematografic, desprind de Belmondo, cât È™i în planul scriitoricesc makinian.