Andrei Makine - Recviem pentru Est

Romanul “Recviem pentru Est”, “Requiem pour l'est”, în limba franceză, de Andrei Makine, a apărut în anul 2000, la editura Mercure de France, din Paris, FranÈ›a, grup deÈ›inut acum de editura Gallimard, fiind un roman ce pune accent pe dreptul la libertate al scriitorilor, din fostul spaÈ›iu sovietic, oferind o retranspunere purificatoare a unor evenimente din trecut care sunt acum considerate orori de nedescris, fiind prezentate, însă, de paginile istoriei ruseÈ™ti, ca evenimente în care eroismul È™i iubirea pentru patrie primează.

Autorul încearcă să oferă o imagine cât mai veridică a trecutului odios È™i să dea la o partea pojghiÈ›a mincinoasă a istoriei, peste care s-a clădit o față mincinoasă, astfel că, sub pretextul unei acÈ›iuni tipice de spionaj sovietic, autorul pune pe tapet adevăruri crude È™i imagini la fel de tulburi, punând cititorul în prim planul acestor adevăruri odioase.

În România, romanul apare în anul 2000, la editura Agora, în format broÈ™at, iar printre alte edituri care publică romanul, putem aminti de editura Polirom, în două ediÈ›ii broÈ™ate, publicate în anii 2008 È™i 2015, după o traducere din limba franceză, oferită de Ileana Cantuniari.

Andreï Sergueïevitch Makine, pe numele său complet, s-a născut la data de 10 septembrie 1957, în oraÈ™ul Krasnoyarsk, din Uniunea Sovietică, fiind un important romancier contemporan francez, de origine rusă, unul dintre adepÈ›ii scrierilor libere, în care libertatea de exprimare, reprezintă elementul de referință în clădirea unui roman marcant.

Tânărul Andrei, creÈ™te în orășelul Penza, fiind atras încă de mic de limba franceză, pe care o învață de la bunica sa, născută în FranÈ›a. După ce finalizează cursurile de bază, acesta se înscrie la “Universitatea de Stat din Moscova”, instituÈ›ie pe care o finalizează la sfârÈ™itul anilor ’70.

Începe să scrie poezie, atât în limba franceză, cât È™i în limba rusă, fiind profesor la diferite È™coli din Rusia, iar din anul 1987, acesta pleacă în FranÈ›a pentru un program de schimb de experiență între profesori, fiind, mai apoi tentat să ceară azil politic È™i să rămână în FranÈ›a.

Începe să scrie de la începutul anilor ’90, nereuÈ™ind însă publice, primul roman publicat de acesta, fiind “Le Testament français”, “Visele verilor mele din Rusia”, în anul 1995.

Printre cele mai de seamă opere semnate de autor, putem aminti de “Le crime d'Olga Arbelina”, 1998, “La musique d'une vie”, 2001 sau “L'Amour humain”, 2006.

Romanul “Recviem pentru Est” de Andrei Makine reprezintă un roman ce face o paralelă tranÈ™antă între aparență È™i esență, aici partea subtilă, fiind cea care contează în tot acest roman croit pe un schelet aparent căutat de către cititori, acÈ›iunea în care un ofiÈ›er de spionaj duce acÈ›iuni demne de a atrage atenÈ›ia, însă, pe lângă toate aceste acÈ›iuni demne de atenÈ›ia publicului, adevărul este un altul.

Andrei Makine, realizează o transpunere în trecut, cristalizată în stilul francezului Proust, reprezentând o adevărată căutare a sinelui, pentru a vedea adevărul care stă È™i a stat camuflat de-a lungul timpului în acÈ›iunile odioase întreprinse de armata bolÈ™evică, astfel că, acÈ›iunea se clădeÈ™te prin intermediul unui trio de naratori, din perioade diferite, fiind vorba despre o familie, anume, fiul tatăl È™i bunicul, care spun o poveste veridică din trecutul Uniunii Sovietice, totul fiind o developare plină de sudoare È™i de sânge, a unor vise deÈ™arte, ce nu È™i-au atins niciodată È›inta, adevărul fiind falsificat atent, sub pretextul unui act de eroism demn de toată stima autorităților sovietice.

Trecând prin toate aceste etape istorice din trecutul Uniunii Sovietice, autorul contabilizează ororile, deportările sau persecuÈ›iile care au avut loc în trecut, de la revoluÈ›ie, la colectivizare, al Doilea Război Mondial sau cele ce È›in de neînÈ›elegerile cauzate de ceea ce se petrece între aÈ™a numitele țări din lumea a treia.

Lucrarea reprezintă o pomenire somptuoasă întru amintirea acelor aspecte lăsate în urmă sau nescoase la lumină de regim, autorul apelând la o ficÈ›iune autobiografică din sfera romanelor cu agenÈ›i secreÈ›i, arhitectură plină de aplomb, È™i de muzicalitate, în care uitarea, din nefericire, joacă un rol esenÈ›ial în acest drept la liberatatea de exprimare afundată în smoala dizgraÈ›iei.