Romanul “Testamentul francez”, “Le testament français”, în limba franceză, de Andrei Makine, a apărut în anul 1995, la editura Mercure de France, din Paris, fiind al patrulea roman din palmaresul literar al autorului È™i primul publicat în FranÈ›a, bucurându-se de mai multe premii importante È™i de o traducere în engleză, doi ani mai târziu, “Dreams of My Russian Summers”, fiind varianta tradusă în limba lui Shakespeare, a romanului.
Povestea plină de nostalgie prezentată de Makine, cuprinde valenÈ›e cunoscute în arhitectura creatoare a autorului, acesta rămânând fidel aspectelor duale în ceea ce priveÈ™te statutul său de cetățean cu două locuri “natale”, aici fiind vorba despre o developare a unor evenimente din trecut prin prisma unor fotografii revelatoare, prezentate de Charlotte, bunica sa.
NaraÈ›iunea este transpusă prin intermediul unei voci de băiat, pentru început necunoscută, dar care, pe parcurs, ajunge să fie cunoscută, sub numele de Alyosha.
În altă ordine de idei, opera capătă accente autobiografice evidente, vorbind în linii mari despre începuturile vieÈ›ii lui Andrei Makine în FranÈ›a, însă într-un limbaj mai voalat È™i ascuns în bula unui personaj ce se aseamănă ca trăire, evenimentele marcante pricinuite de apropierea sa de FranÈ›a, fiind coÈ™maruri care, însă, reuÈ™esc să-i aline pofta de îmbrățiÈ™are a unui loc necunoscut.
În România, romanul apare în anul 1997, la editura Univers, din colecÈ›ia Romanul Secolului XX, în format broÈ™at, iar printre alte edituri care publică romanul, putem aminti de editura Polirom, în două ediÈ›ii broÈ™ate, publicate în anii 2002 È™i 2013, având o traducere din limba franceză, oferită de Virginia Baciu.
Andreï Sergueïevitch Makine, s-a născut la data de 10 septembrie 1957, în oraÈ™ul Krasnoyarsk, din apropierea Siberiei, fiind un romancier francez, de origine rusă, considerat unul dintre cei mai importanÈ›i scriitori contemporani din FranÈ›a.
Fiind atras de limba franceză, pe care o învață de la bunica sa, care avea origini franceze, tânărul Andrei, ajunge să aprofundeze această limbă în cadrul “Universității de Stat din Moscova”, pentru ca, mai târzu, să activeze ca profesor, până la vârsta de 30 de ani.
În anul 1987, pleacă în FranÈ›a, pentru a fi părtaÈ™ la un schimb de experiență între profesori, având însă parte de un destin marcant, ajungând să ceară azil politic în È›ara lui Balzac È™i Monet.
Printre cele mai marcante opere oferite publicului de Andrei Makine, putem aminti de “Le crime d'Olga Arbelina”, 1998, “La musique d'une vie”, 2001 sau “L'Amour humain”, 2006.
Romanul “Testamentul francez” de Andrei Makine, reprezintă poate cel mai important roman al autorului de origine rusă, căci acesta primeÈ™te din partea Academiei Franceze, două premii importante, fiind romanul care pune accent pe propria personalitate fascinantă, acÈ›iunea operei, fiind prezentată la persoana I.
Naratorul având în spate o viziune nostalgică aparte, oferă imaginea unor amintiri în care timpul pompează în suflet, detalii din ce în ce mai intense, ca într-un album plin de fotografii atât de familiare, care trezesc viziuni dulci È™i amare asupra trecutului.
AcÈ›iunea se developează în oraÈ™ul fictiv rusesc, Saranza, acolo unde personalitatea voalată a naratorului, are puterea de a răsfoi, în ritm poetic albume cu imagini din trecut iar lângă acest suflet nenăscut de personaj, stă bunica acestuia Charlotte Lemonnier, crescută în Rusia, care reuÈ™eÈ™te să dezvolte în sufletul omniprezent al naratorului, imagini conflictuale È™i pline de durere.
Pe parcursul developării acÈ›iunii, timpul ajunge să fie un element fluctuant în operă, astfel că, detaliile din viaÈ›a dramatică a bunicii Charlotte, ajung să capete valenÈ›e importante, viaÈ›a acestuia fiind, fără doar È™i poate, o temă de roman, în alt roman, aÈ™a cum este È™i opera de față.
ViaÈ›a personajului narator, ajunge să plaseze o intensitate marcantă romanului È™i în acelaÈ™i timp necunoscută, căci detalii din viaÈ›a acestuia, ajung să iasă la lumină odată cu răsfoirea fotografiilor din album, iar toată această transpunere într-un univers imaterial, ajunge să respire într-un univers real, căci o parte importantă din detalii, ajung să aibă o coordonată reală în viaÈ›a plină de dramatism a autorului.