Romanul meditativ, revelator È™i existenÈ›ial, “ViaÈ›a unui bărbat necunoscut”, “La vie d'un homme inconnu”, în limba franceză, de Andrei Makine, a apărut în anul 2009, la editura Seuil, din Paris, FranÈ›a, fiind o operă ce propune o poveste captivantă despre un personaj exilat, din Rusia, care ajunge acum, după mai mulÈ›i ani, să revină în Sankt Petersburg pentru a-È™i regăsi o nouă viață în mrejele dragostei. Doar că, acesta află cu stupefacÈ›ie că nimic din ceea ce îÈ™i imagina că va găsi aici, nu mai reuÈ™eÈ™te să atragă, totul fiind acum dispreÈ›uitor, existenÈ›a din Rusia contemporană, fiind captată de alte interese meschine, ce reies din noua latură capitalistă a lumii.
Pe lângă toată această poveste tulburătoare creată din ipocrizie È™i globalizare, cheia operei rămâne, iubirea, o iubire ce iese din tipare, fiind îngropată în alte tendinÈ›e dispreÈ›uitoare de ieri È™i de azi, totul într-o operă care pune accent pe efectul material imediat È™i mai puÈ›in pe trecut È™i pe eroism, bărbatul necunoscut, fiind aici imaginea unui erou căzut, ce îÈ™i pierde spiritualitatea È™i puterea patriotică, printre degetele soioase ale liderilor sovietici È™i nu numai.
În România, romanul apare în anul 2010, la editura Polirom, din colecÈ›ia Biblioteca Polirom, în format broÈ™at, fiind singura editură care publică romanul, altă ediÈ›ie, fiind publicată în anul 2016, având o traducere din limba franceză de Vlad Stroescu.
Andreï Sergueïevitch Makine, pe numele său complet, s-a născut la data de 10 septembrie 1957, în Krasnoyarsk, fosta Uniune Sovietică, fiind un scriitor francez de origine rusă de o importantă È›inută, unul care pune accent pe libertatea cuvântului în ceea ce priveÈ™te trecutul È™i prezentul țării sale natale, Rusia.
Încă de mic este atras de limba franceză, la vârsta maturității, acesta primind azil politic în FranÈ›a È™i creând un adevărat univers scriitoricesc apreciat de francezi cu diferite premii, devenind chiar È™i membru al Academiei Franceze.
Primele sale scrieri, sunt lirice, alegând să pună pe foaie poezii englezeÈ™ti, iar mai târziu, după ce ajunge în FranÈ›a, începe să scrie romane, doar că nu are parte de succesul scontat, fiind refuzat de mai multe edituri.
Printre cele mai marcante opere semnate de Makine, putem aminti de “Le crime d'Olga Arbelina”, 1998, “La musique d'une vie”, 2001 sau “L'Amour humain”, 2006.
Romanul “ViaÈ›a unui bărbat necunoscut” de Andrei Makine reprezintă un amplu document creat pentru a scoate la lumină memoria vechilor eroi, însă È™i pentru a arăta hidoÈ™enia care schimbă din temelii caractere umane È™i arhitecturi istorice, opera fiind un cumul de detalii marcante din trecutul aspru È™i uitat al războiului, dar È™i un semnal de alarmă asupra tăvălugului greu de oprit al globalizării.
Însumând cele două aspecte, prezent È™i trecut, autorul aÈ™ează în prim planul evenimentelor o relaÈ›ie de dragoste È™i un destin uman intens măcinat de tot ceea ce îl înconjoară, Ivan Șutov, fiind aici ratatul din operă, È™i pentru ca totul să fie cât mai veridic în această existență ratată, el este un scriitor exilat din Rusia în FranÈ›a, cu inima arsă din pricina iubirii neîmpărtășite venite din partea unei tinerei franÈ›uzoaice.
Șutov încearcă să îÈ™i resusciteze destinul È™i existenÈ›a sa care tinde să se prăbuÈ™ească iremediabil, alegând să revină acasă, în Sankt Petersburg, după foarte mulÈ›i ani, cu un singur gând călăuzitor È™i anume, dragostea pentru iubita sa din tinereÈ›e.
Ajuns în Rusia natală, Șutov, află repede că nimic din ceea ce credea că va găsi în acest spaÈ›iu, nu mai este atât de etic È™i moral, pe cât se aÈ™tepta, aici întâlnind un personaj marcant, care îi va crea o avalanșă de gânduri despre trecut, bătrânul Volki, fiind cel care îi va cristaliza existenÈ›a în trecut, bătrînul, fiind somat să părăsească o cameră de cămin, pentru dezvoltarea unei afaceri înfloritoare condusă de familia iubitei sale din tinereÈ›e.
Astfel, cu trecutul aruncat la ghena istoriei artificiale È™i cu o iubire ce pune accent pe bani, Șutov, alege să se întoarcă acasă, însă, ajunge să fie captiv în goliciunea termenului, căci nimic nu este “natal” pentru acesta, totul fiind doar o imagine deformată a unei epoci schimbate din temelii.