Poet, publicist, compozitor È™i traducător, Anton Pann se naÈ™te pe teritoriul Bulgariei, într-o familie de aromâni. Se presupune că scriitorul învață limba română în timpul È™ederii în Basarabia, unde, mai târziu, devine corist la o biserică din ChiÈ™inău.
Se mută la BucureÈ™ti în jurul anului 1812, unde urmează calea bisericească. Alte surse biografice susÈ›in participarea lui Anton Pan la cursurile lui Gheorghe Lazăr, însă această informaÈ›ie nu este dovedită. Traiul la capitală nu pare să îi aducă vreun beneficiu scriitorului si acesta decide să îÈ™i schimbe din nou domiciliu ,de această dată alegând BraÈ™ovul. Ajuns la poale de munte, Anton Pann deprinde talentul scrierii de la maestrul Ion Barac.
SchiÈ›ează proză scurtă È™i versuri pentru o bună perioadă de timp, însă fără prea mare succes. Încearcă să îÈ™i găsească orice altă profesie care să îi asigure un venit È™i, prin urmare, acceptă să predea lecÈ›ii de muzică la o È™coală locală pentru o leafă ce abia îi permitea să se întreÈ›ină. O bună bucată de vreme, jonglează între orele de muzică, cântările bisericeÈ™ti È™i compunerea de versuri.
Diverse surse afirmă că Anton Pann ar fi autorul Imnului NaÈ›ional al României, „DeÈ™teaptă-te, române!” însă acest fapt a stârnit, de a lungul anilor, o serie de controverse. După 1830 scrie cu precădere fabule È™i poezii pe care reuÈ™eÈ™te să le vândă la diferite gazete ori tipografiilor bisericeÈ™ti. Este cunoscut publicului larg pentru scrieri precum „Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea", „Cântătorul beÈ›iei” sau „Povestea vorbii”.
„Povestea vorbii" apare pentru prima dată în 1947 È™i cuprinde o serie de proverbe È™i anecdote, surprinse din perspectiva moralistă a autorului. Pann încadrează în acest manuscris toate defectele umane, schiÈ›ând portrete È™i formulând poveÈ›e. Autorul ne explică proverbe cunoscute, aforisme È™i metafore pe care le folosim cu toÈ›ii, poate fără a le cunoaÈ™te adevăratul sens.
De asemenea, ne sunt prezentate diferite obiceiuri des întâlnite ori evenimente ce marchează viaÈ›a cotidiană a fiecăruia dintre noi. Ce este căsătoria? Ce este făgăduinÈ›a? Ce este timpul? Toate aceste întrebări îÈ™i găsesc răspunsul în paginile cărÈ›ii lui Anton Pann.
Într-o notă clasică, uneori amuzantă sau moralizatoare, autorul captează interesant momente pe care noi, muritorii, le omitem în goana noastră cea de toate zilele. Întâlnim diverse tipologii umane È™i numeroase caracterizări, îndeosebi morale, ale personajelor lui Pann.
Ne identificăm cu fapte, ori emoÈ›ii È™i parcurgem în tihnă paginile manuscrisului. DeÈ™i îngălbenită de timp, opera lui Anton Pann este încă una de actualitate, iar învățămintele pe care acesta ni le transmite prin condei vor dăinui veÈ™nic.
Este interesant să menÈ›ionăm că întreaga operă semnată de Anton Pann este învăluită într-o simbolistică religioasă aparte. La doar un click distanță, pe site-ul anticariatului nostru, sunt disponibile mai multe ediÈ›ii ale cărÈ›ii, după cum urmează: Albatros (1986), Editura pentru Literatură (1967), Facla (1991), Minerva (1982).