Aristofan - Teatru

Cunoscut gânditor al Antichității timpurii, Aristofan se trage din Grecia È™i îÈ™i iubeÈ™te nespus patria. TrăieÈ™te în cetate, alături de sofiÈ™ti È™i alÈ›i oameni învățaÈ›i ai veacurilor, iar de la aceÈ™tia culege cele mai reprezentative învățături, pe care se va strădui să le ducă mai departe prin intermediul operelor sale. Este fascinat de ideile compatrioÈ›ilor săi, îl preocupă arta înaltă, pictura È™i istoria omenirii, dar, mai ales, istoria poporului său, atât de zbuciumată È™i plină de confruntări militare fără precedent. Aprofundează latina È™i chiar se încumetă să scrie texte literare in aceasta limbă. PorneÈ™te într-un pelerinaj in teritoriile învecinate Greciei, este copleÈ™it de locurile văzute È™i de oamenii întâlniÈ›i, dar întotdeauna se întoarce acasă. Participă la celebrele reuniuni din Agora È™i îl surprinde imprevizibilitatea politică a vremurilor, dar se È›ine departe de acest sector.

Aristofan nu caută, ca Platon sau Aristotel, un È›el, nu caută să împlinească un ideal È™i nu urmăreÈ™te o anumită idee. Aristofan caută să aducă veselie pe chipurile publicului sau, caută să transmită mai departe legende adunate de prin toate colÈ›urile patriei sale, iar multe dintre operele sale sunt despre oameni, despre viaÈ›a simplă în cetate È™i despre importanÈ›a educaÈ›iei în progresul unei societăți.

TotuÈ™i, în perioada sa de glorie, autorul se axează îndeosebi pe opere de teatru, pe scrieri simple, dar pline de înÈ›eles, care vor dăinui peste veacuri. Redactate în greacă veche, în mai multe acte, piesele de teatru semnate de Aristofan sunt simple, dar complexe în acelaÈ™i timp, însumând un număr mare de personaje È™i concentrându-se asupra unui singur punct culminant. Marile teatre ale lumii vor fi surprinse de lucrările antice pe care gânditorul le-a lăsat moÈ™tenire, iar reinterpretările acestora vor face înconjurul lumii.

Semne mistice, legende È™i personaje antice celebre se reunesc în piesele de teatru atât de cunoscute È™i de apreciate astăzi. ÎnfățiÈ™area cetăților vremii, Sparta, Troia sau Micene este magistrală, iar maniera originală de relatare este de-a dreptul extraordinară.

O adevărată pledoarie pentru vechi, un refugiu binemeritat al cititorului, o reîntoarcere in timp, în vremuri cunoscute numai prin intermediul manualelor de istorie, asta reuÈ™eÈ™te să transmită gânditorul cu ale sale manuscrise. La Aristofan, tragedia nu loveÈ™te personajele, zeii îÈ™i fac apariÈ›ia, dar rareori intervin în treburile eroilor. Umanitatea È™i zeitatea, cerul È™i pământul, focul È™i apă, sunt numai câteva elemente care se vor îmbina magistral in teatrul gândit de scriitor. Adesea, antagoniÈ™tii apar, dar impactul lor vine cumva într-o manieră moralizatoare, iar eroii nu obiÈ™nuiesc să poarte războaie cu aceÈ™tia.

Astăzi, scrierile de genul stau la loc de cinste în literatura clasică, iar Aristofan este privit precum părintele comediei autentice. Piesele de teatru ale autorului pot fi găsite pe site-ul nostru in ediÈ›ia de la editura de Stat pentru Literatură È™i Artă (1956).