Aristotel - Statul atenian

Una dintre cele mai proeminente figuri filosofice È™i politice greceÈ™ti este Aristotel. Acesta a trăit timp 62 de ani È™i a reuÈ™it să aducă în prim plan opere ce sunt studiate chiar È™i în ziua de azi, la peste 2000 de ani de la scrierea lor. Rămas orfan de mic a trebuit să îÈ™i găsească o ocupaÈ›ie, aÈ™a că a început să analizeze tot ceea ce se întâmplă în jurul său È™i să îÈ™i ia notiÈ›e. La 17 ani se înscrie la Academia lui Platon unde după studii va rămâne ca profesor timp de peste 10 ani. Pe la vârsta de 40 de ani este chemat la curtea regelui Filip al II-lea pentru a-l educa îi învăța tainele vieÈ›ii pe fiul său, Alexandru cel Mare. După ce Macedonia instaurează pacea cu Grecia, Aristotel se întoarce la Atena, unde îÈ™i deschide propria È™coală care va concura cu cea la care a predat atâta timp. Însă toate acestea au avut un sfârÈ™it tragic, pentru că după moartea lui Alexandru, războiul a reînceput iar el a fost nevoit să se refugieze la Eubeea, unde moare un an mai târziu. La conducerea È™colii rămâne unul dintre cei mai importanÈ›i discipoli ai săi, Teofrast.

Eseul ”Statul atenian” a fost scris între 336 Î.H È™i 325 Î.H în Grecia antică È™i a fost descoperit în Oxyrhynchus, Egipt, în 1879. Dacă doreÈ™ti să te delectezi cu o ediÈ›ie în limba română, poÈ›i alege dintre următoarele: editura Agora (1992), editura Antet (2001 È™i 2009).

Eseul face parte din colecÈ›ia constituÈ›iilor realizate de Aristotel È™i conÈ›ine două părÈ›i: prima este despre istoricul constituÈ›iei din Atena până în 403 Î.H, iar cea doua parte este despre cum se întâmplă de fapt constituÈ›ia în viaÈ›a sa. Societatea ateniană de dinainte era una ancorată în mitologie, concepută ierarhic sub dreptul divin. Pentru ca aceÈ™tia să ajungă la democraÈ›ie a fost nevoie de un proces treptat È™i de reformele lui Solon sau Pericle pentru a îndepărta oligarhia È™i pentru a ajunge la libertatea cetățenilor.

Această perioadă oligarhică a fost pentru mult timp prezentă la greci, iar sistemul lor era foarte bine organizat. Slujbe aveau doar cei de neam sau cu avere, pe viață sau pe 10 ani. Judecătoria era numită Sfatul AeropagiÈ›ilor È™i avea grijă ca societatea să respecte regulile È™i obiceiurile, ocupându-se de altfel È™i de administrarea statului.

Totul se schimbă când au loc reformele lui Drakon care aduc o eliberare de datorii ale statului È™i cetățenilor È™i de asemenea legi noi. Folosindu-se de recensământ, acesta a împărÈ›it populaÈ›ia pe 4 clase: pentacosiomedimni, cavaleri, mici proprietari È™i ”muncitori cu palmele”, slujbele adresându-se doar primelor 3. Ultima clasă avea drept de veto doar în adunarea poporului È™i în tribunalele populare.

Toate aceste modificări au adus pe parcurs democraÈ›ia în lumea grecilor, însă după reforme, războaie È™i revolte. Faptul că Aristotel a trăit o parte dintre acestea pe propria piele face opera să fie cu adevărat o capodoperă politică, pentru că altfel, nu am fi avut cum să cunoaÈ™tem vremurile de acum 2 milenii.