Arthur Koestler - Al treisprezecelea trib Khazarii

Arthur Koestler a fost un intelectual de marcă al secolului al XX-lea, cunoscut pentru scrierile sale despre totalitarism, filosofie È™i È™tiință. A avut o viață tumultoasă, marcată de implicarea în miÈ™cări politice radicale È™i de o constantă reevaluare a propriilor convingeri.

În cartea "Al treisprezecelea trib: Khazarii", publicată pentru prima oară în anul 1976, Koestler explorează istoria Khazarilor, un popor nomad de origine turcică, care a trăit în regiunea Caucazului È™i a Mării Caspice între secolele VII-X. Numele tribului pare a fi legat de o formă a unui verb turcic care înseamnă "a umbla". Autorul îÈ™i începe lucrarea prin a explica motivul scrierii ei, È™i anume: investigarea posibilei legături dintre evreii aÈ™kenazi È™i khazari. El argumentează că, daca ipoteza sa este corectă, aceasta ar putea combate prejudecățile antisemite, arătând că evreii europeni nu sunt un "corp străin" în Europa. Khazarii formau un stat puternic È™i independent, fiind un tampon între Imperiul Bizantin È™i Calufatul Arab. Khazaria era o putere comercială importantă, controlând rutele comerciale dintre Asia È™i Europa. Cel de-al treilea capitol al cărÈ›ii este unul dintre cele mai controversate, deoarece in acesta Koestler discută despre adoptarea iudaismului de către elita khazara în secolele al VIII-lea È™i al IX-lea. Acest capitol se bazează pe documente istorice, precum scrisoarea lui Hasdai ibn Shaprut, un diplomat evreu din Spania, care menÈ›ionează existenÈ›a unui regat evreiesc în Khazaria. Autorul citează È™i surse arabe È™i bizantine care confirmă prezenÈ›a evreilor în Khazaria. TotuÈ™i, nu există dovezi clare că întreaga populaÈ›ie khazara s-a convertit la iudaism, ci doar conducătorii È™i o parte a elitei. În secolul al X-lea, regatul khazar a fost atacat de ruÈ™i È™i de alte triburi migratoare, ceea ce a dus la colapsul statului. Koestler speculează că o mare parte dintre evreii khazari s-au refugiat atunci în Europa de Est (Polonia, Ungaria, Rusia), unde s-au contopit cu alte comunități evreieÈ™ti. Această ipoteză explică, în opinia autorului, creÈ™terea rapidă a populaÈ›iei evreieÈ™ti în Europa de Est în Evul Mediu. În a cincea parte a cărÈ›ii, se vorbeÈ™te despre evoluÈ›ia evreilor aÈ™kenazi, Koestler susÈ›inând că cei din Europa de Est au descins în mare parte din khazari, È™i nu din evreii biblici exilaÈ›i. Această idee contrazice naraÈ›iunea tradiÈ›ională conform căreia evreii aÈ™kenazi provin din diaspora evreiască din Palestina, după distrugerea celui de-al Doilea Templu de către romani în anul 70 e.n. Autorul mai arată È™i diferenÈ›ele culturale dintre evreii aÈ™kenazi È™i evreii sefarzi, sugerând că acestea ar putea avea legătură cu originea lor diferită. Dacă teoria khazara este corectă, atunci evreii aÈ™kenazi nu ar avea o legătură directă cu Istraelul antic. Acest lucru ar avea implicaÈ›ii politice È™i sociale, deoarece ar pune sub semnul întrebării argumentul etnic pentru revendicarea Israelului modern. Koestler afirmă că teoria sa nu este menită să submineze identitatea evreilor, ci să clarifice un aspect puÈ›in discutat al istoriei acestora. Autorul încheie cartea printr-o recapitulare a argumentelor sale, subliniind faptul că teoria khazara ar trebui să fie studiată mai în detaliu, considerând că acceptarea acesteia ar putea ajuta la combaterea antisemitismului, demonstrând că evreii europeni nu au fost un grup străin, ci o parte a istoriei Europei. Cartea lui Arthur Koestler a stranit numeroase controverse, fiind criticată atât din punct de vedere È™tiinÈ›ific, cât È™i din perspectiva consecinÈ›elor politice È™i sociale ale teoriei sale. Lucrarea lui Koestler este considerată mai degrabă o lucrare populară decât una È™tiinÈ›ifică, chiar dacă este bine scrisă È™i captivantă, aceasta nu respectă standardele academice stricte, conÈ›inând multe speculaÈ›ii.

Cartea "Al treisprezecelea trib: Khazarii" se regăseÈ™te pe rafturile anticariatului nostru în două ediÈ›ii, È™i anume: Nagard (1987) È™i Antet (2002).