Credinte si superstitii romanesti

Artur Gorovei, născut pe 19 februarie la Fălticei, a fost un cunoscut folclorist È™i etnograf român. Urmează clasele primare È™i gimnaziale la Fălticeni, dând bacalaureatul la IaÈ™i. În anul 1892 pune bazele revistei de folclor "Șezătoarea", primul număr fiind publicat la 1 martie, la Fălticeni. Intitulată de către fondatorul ei "revistă pentru literatură È™i tradiÈ›iuni populare", publicaÈ›ia îÈ™i propunea să culeagă "cugetarea È™i isteÈ›imea minÈ›ii neamului nostru", având o apariÈ›ie lunară, întrunind 26 de volume, ultimul dintre acestea fiind publicat în anul 1931, È™i cuprinzând indecele analitic È™i alfabetic al celor 15 volume ale revistei.
În deschiderea primului număr, "direcÈ›iunea" a È›inut să spună cât mai clar care este È›inta urmărită de revista "Șezătoarea": "Fără îndoeală, avem una dintre cele mai frumoase literaturi populare È™i cu toate acestea, până acum, nici o revistă specială. FolkloriÈ™tii noÈ™tri, dacă nu sînt destul de cuprinÈ™i ca să-È™i publice colecÈ›iunile È™i studiile lor în volum, sînt nevoiÈ›i a le răzleÈ›i prin felurite reviste È™i foi periodice, foarte anevoios de găsit pentru cercetător. Revista noastră, deschisă tuturor fără nici o deosebire, È™i-a asigurat colaborarea a multor persoane destoinice în ale poporului, atît din Romănia liberă cît È™i din părÈ›ile ei subjugate, aÈ™a că în ea se va oglindi toată cugetarea È™i isteÈ›imea minÈ›ii neamului nostru."
Printre cărÈ›ile publicate de Artur Gorovei se numără: "Datinile noastre la naÈ™tere È™i la nuntă", "CredinÈ›e È™i superstiÈ›ii româneÈ™ti", "Ouăle de PaÈ™ti", "Cimiliturile românilor", "Folclor È™i folcloristică", "Literatura populară", "Descântecele românilor", "Legenda arborilor îmbrățiÈ™ati", "NoÈ›iuni de folklor".
Cartea "CredinÈ›e È™i superstiÈ›ii româneÈ™ti", lucrare fundamentală a folcloristicii româneÈ™ti, cuprinde un vast material autentic, compus din peste 4500 de texte, cules din întregul spaÈ›iu etnic naÈ›ional. În volum, sub fiecare credință, a fost indicată localitatea de unde a fost culeasă, iar atunci când nu existau datele necesare, a fost trecut numele "culegătorului". CredinÈ›ele sunt grupate în funcÈ›ie de obiectele la care se referă, fiind puse în ordine alfabetică, pentru înlesnirea cercetărilor, fiind alcătuit È™i un indice amănunÈ›it al tuturor lucrărilor la care se referă credinÈ›ele È™i superstiÈ›iile din această colecÈ›ie.
Câteva dintre credinÈ›ele È™i superstiÈ›iile culese din zona Bucovinei spun că: "În ziua de Florii se înghiÈ›esc mâÈ›iÈ™oare sfinte spre a fi scutit de durerea de grumazi. Tot atunci se ating vitele cu mâÈ›iÈ™oare sfinÈ›ite, ca vitele peste an să fie înflorite, adică frumoase. MâÈ›iÈ™oarele se păstrează È™i vara, la vreme de zloată, trăsnete È™i grindină, se pune o crenguță din ele pe foc È™i se crede că fumul lor împrăștie zloata, trăsnetele È™i grindina."; "Poporul crede că fiecare om are o stea care la moartea lui cade de pe cer".
În finalul cărÈ›i sunt notate câteva credinÈ›e despre animale, adunate în urma unui chestionar întocmit de N. W. Thomas, bibliotecar la Britisch Museum din Londra, una dintre întrebările din chestionar fiind: "Sunt animale cari se mânâncă numai odată pe an, sau cari se mânâncă odată pe an, cu mare ceremonie? - De prin judeÈ›ele Ialomita, Prahova, Vasluiu, Tutova È™i Dolj, se răspunde că porcul, la Crăciun, È™i mielul, la PaÈ™ti, se mânâncă cu mare ceremonie. În comuna Banca, jud. Tutova, când se taie porcul È™i se cetănueÈ™te, îl pune cu capul la răsărit, îi face cruce cu cuÈ›itul în frunte È™i zice <<Doamne ajută să-l mâncăm cu sănătate>>. În Slobozia, jud. VlaÈ™ca, se mânâncă la Crăciun, vrăbii, cari se crede că dau putere."
Cartea "CredinÈ›e È™i superstiÈ›ii româneÈ™ti" se regăseÈ™te pe rafturile anticariatului nostru în patru ediÈ›ii, È™i anume: Grai È™i suflet - Cultura NaÈ›ională (1995), Humanitas (2012), Saeculum I.O. (2012) È™i Humanitas (2013).

sus