Filosof È™i teoretician român, de renume internaÈ›ional, are de-a face cu mai mulÈ›i reprezentanÈ›i de seamă ai Partidului Comunist È™i chiar primeÈ™te diverse distincÈ›ii di partea acestora. Este curajos È™i curios din fire, iar ideile È™i prelegerile sale vor fi atât criticate, cât È™i apreciate la nivel european. Pentru că este un apropiat al comunismului, nu va fi supus cenzurii È™i reuÈ™eÈ™te să se îndepărteze de intelectualii persecutaÈ›i de securitate. Este un răsfățat al regimului, iar scrierile sale sunt imediat publicate în mai multe limbi străine. Colaborează cu mai mulÈ›i scriitori ai veacului È™i aduce în faÈ›a publicului un nou tipar de gândire, unul inovativ È™i original, iar realismul său este privit cu scepticism în epoca de tranziÈ›ie prin care trece È›ara noastră. Adesea, este comparat cu Kant È™i cu alÈ›i scriitori din aria sa de interes, dar vom vedea că se va diferenÈ›ia cumva de aceÈ™tia.
CărÈ›ile sale sunt formate din date È™i noÈ›iuni empirice, iar tranziÈ›ia către un alt fel de literatură nu va fi deloc uÈ™oară. Joja este criticat că nu susÈ›ine democraÈ›ia È™i că se bazează pe relaÈ›iile sale pentru a ajunge în elita literaturii veacului său. PorneÈ™te spre mai multe patrii europene, de unde culege inspiraÈ›ie pentru scrierile de mai apoi, iar analizele sale sunt pe cât de reale, pe atât de pertinente È™i pline de informaÈ›ii utile, chiar È™i pentru necunoscători. E drept, manuscrisele sale pot intra cu uÈ™urință în categoria acelora de specialitate È™i nu sunt destinate publicului larg, fără cunoÈ™tinÈ›e empirice. Este interesant însă că, deÈ™i are o anumită nișă de public căreia se adresează, el scrie pe subiecte comune È™i dă dovadă, totuÈ™i, de o flexibilitate extraordinară în gândire È™i redactare.
Adesea, scrierile sale filosofice vor îmbina realitatea veacului său cu imaginaÈ›ia È™i fascinaÈ›ia pe care o are pentru ireal È™i inefabil. Se diferenÈ›iază de Rene Descartes sau de Kant prin alegoriile realiste despre timp È™i absenÈ›a acestuia. Ne vorbeÈ™te despre importanÈ›a fericirii ca È›el suprem al vieÈ›ii È™i despre credință ca metodă de împlinire. Adesea, el vorbeÈ™te È™i despre împlinirea spirituală ca parte a vieÈ›ii, despre sacralitate È™i despre nevoia de liniÈ™te constantă. Cumva, toate aceste relatări ale sale se învârt în jurul individului È™i formării acestuia.
În cartea de față însă, autorul lasă de o parte latura filosofică È™i se concentrează pe segmentul logic. Astfel, el analizează comportamente È™i idei, iar subiecÈ›ii săi sunt indivizii pe care îi studiază sau pe care îi cunoaÈ™te prin diferite circumstanÈ›e. Ideile È™i argumentele sale sunt amplu studiate în prealabil È™i servesc ca sursă de inspiraÈ›ie pentru alÈ›i autori aflaÈ›i la început de drum, iar manuscrisul va fi bine primit pe piață. De asemenea, cartea va fi vândută într-un număr mare de exemplare în întreaga lume È™i tradusă în peste 30 de limbi de circulaÈ›ie internaÈ›ională. Joja este astăzi studiat în Universitățile europene, iar teza lui este apreciată È™i contestată. Lucrarea este disponibilă pe site-ul nostru în mai multe ediÈ›ii, după cum urmează: Univers (1990), Meridiane (2000), Antet (1998).