Romanul “Salonul roÈ™u” (Röda Rummet), în limba suedeză, de August Strindberg, a apărut în anul 1879 la editura A. Bonniers Forlag, fiind fondată în anul 1837 È™i fiind considerată poate cea mai veche editură din Suedia.
Cartea a apărut în România în anul 1984, la editura “Univers”, făcând parte din colecÈ›ia “Clasicii Literaturii Universale”, iar printre alte edituri care au publicat romanul, putem aminti de editurile “Marc”, în anul 1991, sau “Leda”, 2004.
August Strindberg s-a născut la data de 22 ianuarie 1849, în capital Suediei, Stockholm, È™i a fost un însemnat dramaturg, eseist, romancier, poet, pictor È™i scenarist, fiind considerat unul dintre creatorii romanului modern în literatura suedeză.
August a crescut într-o familie modestă, marcată în mare parte de lipsuri materiale, reuÈ™ind totuÈ™i să termine È™coala după ce schimbă mai multe unități de învățământ.
Într-un final ajunge la facultate în Uppsala, însă din cauza sărăciei È™i având o fire răzvrătită, care nu se poate plia unor reguli impuse, renunță în a mai studia, È™i devine educator o perioada, iar mai târziu îÈ™i dedică timpul încercând să devină actor.
În anul 1874, Strindberg, reuÈ™eÈ™te să se angajeze ca bibliotecar la “Biblioteca regală”, reuÈ™ind aici să îÈ™i adune gândurile È™i să reflecteze către o carieră dedicată scrisului. În această perioadă o întâlneÈ™te pe Siri, soÈ›ia unui marcant baron Wrangel, aceÈ™tia având o relaÈ›ie amoroasă, care duce în anul 1877 la divorÈ›ul lui Siri de baronul Wrangel È™i la căsătoria celor doi.
Doi ani mai târziu, Strindberg lansează romanul “Salonul roÈ™u”, fiind apreciat din punct de vedere literar de critici, iar acest lucru putând fi explicat de schimbările sentimentale dintre Siri È™i Strindberg.
În anul 1883, relaÈ›ia lui Strindberg cu soÈ›ia sa se clatină tot mai mult, iar cei doi decid să locuiască în străinătate, însă, în anul 1891, divorÈ›ează. Toate aceste momente de tumult sufletesc îl ajută pe plan profesional, cariera sa fiind marcantă de un moment de expansiune, reuÈ™ind să scrie între anii 1887 È™i 1888, două opere de teatru: “DomniÈ™oara Iulia” È™i “Tatăl”. În anul 1893, o întâlneÈ™te pe jurnalista Frida Uhl, în Berlin, însă după câteva luni se desparte È™i de aceasta. După toate aceste experienÈ›e, revine la Stockholm, unde continuă să scrie cu precădere teatru.
Moare în mai 1912, la vârsta de 63 de ani, la scurt timp după ce fusese celebrat de societatea suedeză pentru aniversarea de 63 de ani.
Printre alte opera marcante ale autorului, putem trece în revistă creaÈ›iile, “Creditorii”, 1889, “Dansul morÈ›ii”, 1900, sau “O piesă de vis”, 1901.
Romanul “Salonul roÈ™u”, de August Strindberg reprezintă în cultura suedeză primul roman modern, acÈ›iunea fiind centrată în societatea scandinavă de la sfârÈ™itul secolului al XIX-lea, unde funcÈ›ionarii publici se ghidau în societate după anumite valenÈ›e care le scindau caracterul, de la asprimea occidentală, la nonconformismul oriental.
August Strindberg, fiind un autor care a scris în toată cariera lui teatru, È™i a avut în cea mai mare parte o viziune diferită în societate, fiind lipsit de scrupule în ceea ce priveÈ™te autoritatatea socială, a reuÈ™it să îÈ™i contureze foarte uÈ™or un plan al personajelor cu o personalitate uÈ™or deviantă, punând în prim plan într-un stil incisiv realitatea din acea vreme, cu personaje pasive, cuprinse de un vădit sentiment de netrebuință.
În acest tablou, apare personajul principal al operei, Arvid Falk, un tip de personaj care avea principii înalte È™i care nu îÈ™i găsea locul în acest sistem, fiind silit să renunÈ›e È™i să devină scriitor.
Toată această experiență nouă, pe care o trăieÈ™te Arvid, îl fac să descopere toate valenÈ›ele societății, clădite doar în aparență, în adevăr, fiind un loc propice de cultivare a ipocriziei È™i un loc în care dăinuieÈ™te falsitatea È™i trădarea. Noile trăiri, ca niÈ™te iluzii deÈ™arte, îl aduc pe eroul cărÈ›ii înapoi la cariera de funcÈ›ionar, Strindberg, reuÈ™ind să transmită într-un mod tăios o morală socială, într-o perioadă în care societatea scandinavă nu îÈ™i formase rădăcinile unei identități cu care se identifică astăzi.