Augustin Buzura - Drumul cenusii

Augustin Buzura, născut în Berinta (MaramureÈ™), la 22 septembrie 1938, a fost un cunoscut psihiatru, prozator È™i eseist român, autor a numeroase romane de succes È™i scenarii cinematografice. A debutat în literatură cu nuvela "Pământ", publicată în revista Tribuna, în februarie 1960. Printre operele sale se numără: "AbsenÈ›ii", "Fetele tăcerii", "Orgolii", "Refugii", "Drumul cenuÈ™ii", "Raport asupra singurătății".

Cartea "Drumul cenuÈ™ii", publicată pentru prima oară în anul 1988, este cel de-al doilea volum al trilogiei "Zidul morÈ›ii". Opera este un puternic roman social, ce se axează pe tema "morÈ›ii psihice", cea care străbate întreaga operă a lui Augustin Buzura. AcÈ›iunea romanului È™i evenimentele în care sunt implicate personajele alcătuiesc elementele constituente ale unui univers narativ situat temporal, fără echivoc, imediat după desfășurarea grevei minerilor din anul 1977. Ziaristul Adrian Coman, naratorul, ce-È™i detestă profesiunea, este solicitat de Victoria Oprea, medic pediatru, să afle ce se È™tie despre minerul Helgomar David, ambele personaje cunoscute din primul volum al serie, intitulat "Refugii". David lucrase în mina din Marginea, ca mai apoi să fie transferat la Râul Doamnei, dispărând fără urmă de aici. DoctoriÈ›a s-a gândit să îl contacteze pe Adrian Coman deoarece acesta scrisese mai ales despre mineri, iar ea le trata copiii de mulÈ›i ani. I-a arătat o listă cu nouă nume, foÈ™ti apropiaÈ›i ai dispărutului, dintre care despre doi nu se mai È™tia nimic, iar ceilalÈ›i fuseseră mutaÈ›i la alte mine. Fiind ziarist, Adrian Coman pleca deseori în "documentare", putând "circula mult mai uÈ™or". În lungile È™i obositoarele lui deplasări conÈ™tientizează trăirea în spaÈ›iul unei societăți închistate în interiorul unui proiect multilateral dezvoltat È™i într-altul extern, fantezist, dar de o mai accentuată rizibilitate. Libertatea, ivită pe treapta superioară a evoluÈ›iei spirituale, cere un lung È™i dificil exerciÈ›iu, gândea Adrian Coman, fiind greu de păstrat, deoarece cei care È™i-o doresc trebuie să se împotrivească celor "ce au ca unic È›el în viață să redomesticeasca omul". NaraÈ›iunea este reprezentată prin vocea la persoana întâi a ziaristului Coman, fiind deschisă prin patru variante distincte, fiecare făcând parte din alt registru stilistic, oprindu-se definitiv la a cincea. Începutul, construit pe structura stilului publicistic, convenÈ›ional, consemnează inaugurarea lucrărilor unei viitoare unități industriale. Cea de-a doua deschidere este reprezentată de destăinuirea naratorului. După un an, acesta decide să se întoarcă în satul de munte, unde fusese bătut, umilit, cunoscând în acelaÈ™i timp È™i împlinirea pe care nu o credea cu putință. În cel de-al patrulea început, ziaristul coboară spre adâncul sinelui, exprimând sentimentul pierderii de neinlocuit a unei fiinÈ›e dragi. NaraÈ›iunea romanului urmăreÈ™te cinci linii conflictuale, fiecare având un dinamism propriu, dezvoltând un subiect anume, în fiecare întâlnind o intrigă distinctă, evenimente È™i acÈ›iuni de intensitate felurită, un punct culminant.

Mesajul romanului este unul destul de puternic, constând în faptul că, indiferent de situaÈ›ie, individul poate găsi puterea de a ieÈ™i biruitor în lupta cu laÈ™itatea sau oboseala sa, deoarece, întărit È™i de prezenÈ›a Ioanei Olaru - unul dintre cele mai complexe personaje ale operei lui Buzura, Adrian Coman va asista la propria sa reîntoarcere la viață.

Cartea "Drumul cenuÈ™ii" se regăseÈ™te pe rafturile anticariatului nostru în cinci ediÈ›ii, È™i anume: Litera (2004), Cartea Românească (1988), Rao (2014), FundaÈ›ia Culturale Romane (1992) È™i Gramar (2000).