Cartea DicÈ›ionar din dragoste de vin, de Bernard Pivot este o pledoarie dedicată vinului – dar nu doar ca băutură, ci ca expresie intensă a memoriei, culturii, emoÅ£iei ÅŸi umorului. Pornind de la propria origine, autorul s-a născut în regiunea Beaujolais, fiul unui negustor de vinuri ÅŸi fratele unui cultivator, Pivot ne aduce într-o lume în care recolta, pământul, soarele, taninurile, dar ÅŸi tradiÅ£ia literară, istoria, arta ÅŸi umorul se împletesc.
Structurată sub forma unui “dicÅ£ionar” în sens larg, cartea nu se rezumă la un inventar tehnic al soiurilor sau al regiunilor viticole. Mai degrabă, fiecare intrare reflectă o stare, o evocare, o fascinaÅ£ie personală: o recolta începută la primul zor al dimineÅ£ii, fructele încă pline de rouă, mâini înmuiate în must, mirosul viilor la început de septembrie – toate devin figurile unei pasiuni. Pivot îÅŸi asumă locul de degustător ÅŸi povestitor, nu doar ca specialist tehnic, ci ca „ungător al plăcerii” în care vinul devine „sângele lui Hristos” în sens metaforic – un miraj cultural care traversează geografia ÅŸi timpul.
Autorul împleteÅŸte cu naturaleÅ£e reflecÅ£ii despre viticultură – sol, climat, recoltă –, cu anecdote personale ori literare, cu trimiteri la literatură (de la Victor Hugo, Charles Baudelaire, Émile Zola până la poetul persan Omar Khayyám), la istoria vinului, la gesturi mănăstireÅŸti, la mese regale ÅŸi locuri boeme. Nu este o carte tehnică în sensul de manual strict, ci o carte a plăcerii, a evocării, a legăturii subtile dintre om ÅŸi licoră. PrefaÅ£a românească consemnează că nu este vorba să reunească „toate soiurile, nici toate particularităţile celei mai alese dintre licori”.
Momentul recoltei – descris cu sensibilitate ÅŸi nostalgie – ocupă un loc central: copiii devenind adulÅ£i temporar, mâinile murdare de struguri, oboseala amestecată cu senzaÅ£ia de libertate, feÅ£ele lipite de sarcina muncii… toate acestea sunt evocări ale plăcerii care face ca vinul să nu fie doar o băutură, ci ÅŸi un ritual, un tărâm al simÅ£urilor. Autorul vorbeÅŸte despre cum trupul recunoaÅŸte mirosul, gustul, sucul viilor, cum amintirea unor verze degete, a unui apus peste viţă, a unei serii în care oboseala se topea în satisfacÅ£ie, conturează întregul univers al vinului.
De la acest fundament uman, cartea explorează apoi vinul în relaÅ£ie cu cultura: regiunile viticole – Beaujolais, Bourgogne, Bordelais, Côtes du Rhône –, istoria podgoriilor, soiurile celebre, dar ÅŸi psihologia degustătorului, capriciile gustului, geloziile amoroase între sticle, întâmplările în jurul unei mese, schimburile de experienţă. Pivot consideră că vinul trebuie să fie savurat cu prieteni, cu poveste, cu un cadru care să-i exalte caracterul: „Să fie onorat – cu ustensile pe măsură, cu timp, cu feluri care să îi exalte caracterul.”
Prin acest demers autorul propune un joc: fiecare sticlă de vin este ca o carte pe care o deschizi, pentru a degusta trecutul, legenda, influenÅ£ele, cuceririle ÅŸi capitulările. Nu-i suficient să bei vinul – trebuie să-i citeÅŸti eticheta, să-i savurezi contextul, să-i accepÅ£i „capriciile ÅŸi hachiÅ£ele”. Mesajul este că plăcerea este prima calitate a vinului: dacă vinul nu oferă plăcere, restul – terroir, soi, critică – pierde din sens. Aceasta este atitudinea amabilă, umană ÅŸi vitală a autorului.
La final, cartea pare a fi o invitaÅ£ie – nu la înstrăinare în jargonul somelierilor, ci la apropiere, la redescoperirea bucuriei simple de a bea vinul, de a-l împărtăşi, de a-l înÅ£elege ca pe o formă de artă ÅŸi de comuniune. Vinul devine astfel o punte între omul contemporan ÅŸi tradiÅ£ie, între local ÅŸi global, între textură ÅŸi memorie. În viziunea lui Pivot, nu contează doar ce sticlă alegi, ci cum o aÅŸezi pe masă, ce vorbe stârneÅŸte, ce amintiri trezeÅŸte, ce prietenii apropie.
Cartea se adresează celor care vor să trăiască vinul, nu doar să-l consume. Pe site-ul nostru, la un click depărtare, cartea este de găsit în mai multe ediÈ›ii: Baroque Books and Arts (2013), Leda (2013).