Bertrand Russell - Problemele filosofiei

Considerat fondatorul filosofiei analitice, Bertrand Russell s-a născut pe 18 mai 1872 în Marea Britanie. Provenea dintr-o familie de aristocraÈ›i, bunicul său era fost prim-ministru, iar naÈ™ul său filosoful John Stuart Mill. În 1890 îÈ™i începe studiile la Trinity College la secÈ›iunea de matematică însă în această perioadă descoperă È™i filosofia care va deveni materia sa preferată. În 1896, la doar 24 de ani, publică prima sa lucrare cu privire la politică, "DemocraÈ›ia Germaniei Socialiste", iar cu ajutorul acesteia va deveni profesor la Școala de Economie din Londra. La doar un an distanță publică lucrarea "Eseu cu privire la fondarea geometriei" care va deveni subiect de discuÈ›ie la conferinÈ›a despre geometrie non-euclidiană din Paris.

Autorul moare din cauza gripei în 1970 dar nu înainte să ne lase nouă, cititorilor, trei volume de autobiografie scrise în ultimii ani de viață.

Lucrarea filosofică "Problemele filosofiei" a fost publicată în original în limba engleză de către editura Williams&Norgate în 1912. În limba română vă puteÈ›i bucura de ediÈ›iile oferite de editura All din 1995, 1998 È™i 2004.

Cartea este structurată pe cincisprezece capitole ce vor trata subiecte cum ar fi realitatea, idealismul, cunoaÈ™terea, erorile È™i valoare filosofiei.  Scopul principal este de a ne face să înÈ›elegem distincÈ›ia dintre propria realitate È™i realitatea însăși. De exemplu, el a studiat masa din camera sa. CredinÈ›ele sale despre masă îi oferă informaÈ›ii reale despre aceasta, dar trebuie să înÈ›elegem că este formată din particule minuscule de materie atomică, ceea ce creează masa. Când o vede, el vede de fapt o formă maro cu picioare, senzaÈ›ie numită "datum senzorial". Tot acest procedeu poartă numele de cunoaÈ™tere empirică È™i este ceea ce folosim pentru a înÈ›elege ce se întâmplă în acest univers. Russel crede cu convingere în instinct È™i intuiÈ›ie bazându-se pe fapte, complexe È™i propoziÈ›ii. O propoziÈ›ie adevărată este o corespondență între credință È™i fapte. Această teorie o va susÈ›ine pentru multă vreme, fiind una dintre cele mai importante ale filosofiei sale. De asemenea, Russell oferă cititorilor È™i o retrospectivă cu privire la filosofie. Preia teorii È™i argumente vechi care nu au reuÈ™it a fi demonstrate È™i le găseÈ™te o soluÈ›ie prin propriile ipoteze. Asta va fi o rampă de lansare pentru dezbaterile ulterioare. Capitolele continuă cu o critică alarmantă asupra filosofilor greci, cei care au inventat materia, însă aceasta îi va afecta concepÈ›ia despre univers. Tot ce reuÈ™eÈ™te să facă este crearea unui dualism care desparte fiinÈ›a È™i universul de iubirea proprie. TotuÈ™i ce l-a făcut pe autor să înceapă această operă ce ne va schimba percepÈ›ia asupra propriei fiinÈ›e? Citindu-l pe episcopul Berkeley, a realizat că nu este de acord cu nici una dintre ideile acestuia. După ce consideră lucrarea o eroare, va afirma "Aceasta este adevărata analiză a argumentului lui Berkeley È™i eroarea supremă pe care se bazează”.