Bret Easton Ellis - American Psycho

Bret Easton Ellis, născut la 7 martie 1964, la Los Angeles, California, este un scriitor american care se auto-etichetează ca satirist È™i a cărui amprentă este aducerea în prim-plan a unor personaje recurente, comune È™i legarea acÈ›iunilor romanelor între ele. Provine dintr-o familie de clasă socială medie. Principala sursă de inspiraÈ›ie a autorului în crearea personajului Patrick Bateman din romanul „American Psycho”, a fost tatăl său despre care se spune că avea un comportament violent. De asemenea, în romanul „Glamorama”, relaÈ›ia rece dintre personajul Victor È™i tatăl său este inspirată din relaÈ›ia reală pe care autorul o avea cu tatăl lui. La Colegiul Bennington unde a urmat cursurile în timpul formării sale, cunoaÈ™te È™i se împrieteneÈ™te cu alÈ›i viitori scriitori celebri, precum Donna Tartt È™i Jonathan Lethem. O altă prietenie strânsă o leagă cu un alt scriitor, Jay McInerney, după debutul plin de succes al romanului „Less Than Zero”, publicat în anul 1985, însă la scurt timp, cei doi sunt recunoscuÈ›i drept „fraÈ›ii toxici”. Romanul său de debut a fost primit cu critici pozitive È™i s-a vândut bine, chiar peste 50 000 de copii în primul an. În anul 1987, Bret s-a mutat la New York, unde a lansat cel de-al doilea său roman „The Rules of Attraction”, care, la fel ca romanul de debut s-a bucurat de critici pozitive, însă Bret s-a arătat dezamăgit de faptul că cel de-al doilea roman nu a reuÈ™it să surclasese succesul primului. Următorul pas este publicarea romanului controversat „American Psycho”, care a devenit cunoscut È™i discutat la scurt timp după lansare, iar în anul 2000 s-a bucurat de o ecranizare, avându-l pe Christian Bale în rol principal. Cartea lui Ellis a devenit o carte-cult. În anul 1994 a publicat o colecÈ›ie de povestiri „The Informers”, în care se regăsesc personaje precum staruri rock sau vampiri. El a început să scrie istorisirile cât încă era student È™i după lansarea a declarat că a publicat colecÈ›ia doar pentru că aceasta reprezenta o obligaÈ›ie contractuală. Pentru „Regulile atracÈ›iei” Ellis a scris chiar È™i un scenariu, care, din păcate, încă nu a fost folosit. După ce Michael Wade Kaplan a decedat (iubitul său), a simÈ›it nevoia să termine romanul „Lunar Park”, adăugând chiar un ton nostalgic. În roman autorul creează un alter-ego al său È™i tratează cu foarte mare atenÈ›ie relaÈ›ia dintre personajul său È™i fiul acestuia din roman, Ellis lăsând astfel în urmă divergenÈ›ele avute cu tatăl lui. Romanul le-a fost dedicat atât tatăul său, cât È™i iubitului său. Când vine vorba despre orientarea sexuală a lui Bret, acesta refuză să  îÈ™i pună o etichetă, declarând că astfel poveÈ™tile sale ar fi citite în alt mod È™i lasă aÈ™adar, loc de interpretare, dar recunoaÈ™te È™i faptul că îi place să se joace cu percepÈ›iile oamenilor legate de acest subiect È™i că nu este deranjat  să fie numit nici heterosexual, nici homosexual È™i nici bi-sexual.

Romanul „American Psycho” deÈ™i nu s-a bucurat de o traducere în limba română la început, acum îl regăsim tradus la editura „Polirom” (2005, 2014) È™i „Picador” (2012). AcÈ›iunea are loc în Manhattan, în anii ’80. Protagnistul este Patrick Bateman, un tânăr de 27 de ani, chipeÈ™, bogat, inteligent, pasionat de modă, care lucrează la o firmă de pe Wall Street. Este pasionat de tot ce înseamnă viață „mondenă” cu mâncăruri alese, cocaină la desert È™i prostituate ca sport. Se pare că acest personaj, în ciuda aparenÈ›elor, se simte singur È™i nu încearcă decât să umple un gol prin crime, tortură, violuri, etc. ÎÈ™i alege victimele aleatoriu, din plictiseală. Poate ucide un om al străzii foarte simplu, chiar în stradă, apoi merge acasă liniÈ™tit. Unele crime, însă, sunt mai „antrenante”, acesta tranÈ™ând victimele, lăsând bucăți de organe în propriul apartament pentru a se descompune, sau chiar gătindu-le È™i mâncându-le. Pe lângă toată această nebunie, autorul are grijă să descrie în detaliu felul în care personajele sunt îmbărcate, amintind firme È™i brand-uri, scoate în evidență un tip de dialog de megalomani, dar È™i ironizând această clasă socială, cu notede umor negru.