Bret Easton Ellis este un cunoscut autor american, născut pe 7 martie 1964, la Los Angeles. Este fiul lui Robert Martin Ellis, dezvoltator imobiliar, È™i al lui Dale Ellis, casnică, părinÈ›ii lui divorÈ›ând în jurul anului 1982. Și-a început cariera literară la 21 de ani, atunci când a apărut primul său roman, "Less than Zero", publicat de Simon&Schuster în anul 1985. Însă, adevăratul succes îl cunoaÈ™te după apariÈ›ia celui de-al treilea roman al său, "American Psycho", publicat în anul 1991. Printre cele mai cunoscute cărÈ›i ale sale se numără: "Less than Zero" (1985), "The Rules of Attraction" (1987), "American Psycho" (1991), "The Informers" (1994), "Glamorama" (1998), "The Shards" (2023).
Romanul "Glamorama", publicat în anul 1998, la fel ca predecesorii săi, este menit sa fie un raport strident despre golul distrugător de suflet al culturii de consum americane. AcÈ›iunea romanului se desfășoara în New York, un tărâm al celebrității auto perpetuate, unde oamenii sunt clasificaÈ›i în funcÈ›ie de aspectul, bogăția, nivelul lor de notorietate, È™i numărul de reviste în care apar pe copertă. ViaÈ›a în această lume este îngustă È™i superficială, dar foarte intensă.
Romanul este, la fel ca "American Psycho", o mare colecÈ›ie de paradoxuri: de adevăruri È™i minciuni, de frumuseÈ›e È™i frică, de lumină È™i întuneric, de principiu È™i depravare. Este o poveste de groază, care îl are în centrul atenÈ›ie pe Victor Wade (numele său real fiind Victor Johnson), un newyorkez drăguÈ›, în vârstă de douăzeci È™i ceva de ani, cu o carieră de succes în modeling. Victor È™i prietenii săi sunt foarte spirituali È™i rapizi, încât pot devia orice problemă sau cenzură: "Realitatea este o iluzie. Nicio tendință este noua tendiță". În lumea lor, ideile sau reacÈ›iile nu contează prea mult, pentru că nimic nu are vreo valoare stabilă sau calitate durabilă. În cea mai mare parte a primei părÈ›i a cărÈ›ii, Victor are mai multe aventuri, în timp ce încearcă să menÈ›ină o relaÈ›ie pe linia de plutire, deschizând È™i un club elegant în New York, evitând în acelaÈ™i timp presa de scandal, care i-ar putea crea foarte multe probleme. Tot în această primă parte, aflăm informaÈ›ii despre F. Palakon, un bărbat care îl contactează pe Victor pentru a îl angaja.
În a doua parte a cărÈ›ii, Victor se mută în Europa, ajungând să fie implicat în final într-o celulă teroristă, care pune bombe în multe oraÈ™e europene importante, creând foarte mult haos. Nu pare că există un scop real al întregii acÈ›iuni, decât acela de a cauza mult haos, în trenuri, în apropierea muzeelor, în avioane, ameninÈ›ând oficiali guvernamentali din întreaga lume cu uciderea familiilor lor. În finalul romanului, cititorul începe să pună la îndoială totul, este Victor Ward de fapt Victor Johnson, sunt ei una È™i aceeaÈ™i persoană, sau acest Victor Ward a fost mereu o altă persoană care a fost facută să creadă că este Victor Johnson? Pentru a întelege cu adevarat cartea, aceasta trebuie citită cu o minte pregatită să fie confuză, dar să pună cap la cap informaÈ›iile prezentate în fiecare pagina, în timp ce acÈ›iunea avansează. Nu există răspunsuri sau soluÈ›ii evidente, însă autorul oferă posibilitatea de a teoretiza È™i specula pentru sine ceea ce s-a întamplat cu adevarat de-a lungul cărÈ›ii.
Cartea "Glamorama" se regăseÈ™te pe rafturile anticariatului nostru în trei ediÈ›ii, È™i anume: Polirom (2008), Robert Laffont (2000) È™i Vintage (1998).