Bret Easton Ellis - Lunar Park

Bret Easton Ellis, născut la 7 martie 1964, la Los Angeles, California, este un scriitor american care se auto-etichetează ca satirist È™i a cărui amprentă este aducerea în prim-plan a unor personaje recurente, comune È™i legarea acÈ›iunilor romanelor între ele. Provine dintr-o familie de clasă socială medie. Principala sursă de inspiraÈ›ie a autorului în crearea personajului Patrick Bateman din romanul „American Psycho”, a fost tatăl său despre care se spune că avea un comportament violent. De asemenea, în romanul „Glamorama”, relaÈ›ia rece dintre personajul Victor È™i tatăl său este inspirată din relaÈ›ia reală pe care autorul o avea cu tatăl lui. La Colegiul Bennington unde a urmat cursurile în timpul formării sale, cunoaÈ™te È™i se împrieteneÈ™te cu alÈ›i viitori scriitori celebri, precum Donna Tartt È™i Jonathan Lethem. O altă prietenie strânsă o leagă cu un alt scriitor, Jay McInerney, după debutul plin de succes al romanului „Less Than Zero”, publicat în anul 1985, însă la scurt timp, cei doi sunt recunoscuÈ›i drept „fraÈ›ii toxici”. Romanul său de debut a fost primit cu critici pozitive È™i s-a vândut bine, chiar peste 50 000 de copii în primul an. În anul 1987, Bret s-a mutat la New York, unde a lansat cel de-al doilea său roman „The Rules of Attraction”, care, la fel ca romanul de debut s-a bucurat de critici pozitive, însă Bret s-a arătat dezamăgit de faptul că cel de-al doilea roman nu a reuÈ™it să surclasese succesul primului. Următorul pas este publicarea romanului controversat „American Psycho”, care a devenit cunoscut È™i discutat la scurt timp după lansare, iar în anul 2000 s-a bucurat de o ecranizare, avându-l pe Christian Bale în rol principal. Cartea lui Ellis a devenit o carte-cult. În anul 1994 a publicat o colecÈ›ie de povestiri „The Informers”, în care se regăsesc personaje precum staruri rock sau vampiri. El a început să scrie istorisirile cât încă era student È™i după lansarea a declarat că a publicat colecÈ›ia doar pentru că aceasta reprezenta o obligaÈ›ie contractuală. Pentru „Regulile atracÈ›iei” Ellis a scris chiar È™i un scenariu, care, din păcate, încă nu a fost folosit. După ce Michael Wade Kaplan a decedat (iubitul său), a simÈ›it nevoia să termine romanul „Lunar Park”, adăugând chiar un ton nostalgic. În roman autorul creează un alter-ego al său È™i tratează cu foarte mare atenÈ›ie relaÈ›ia dintre personajul său È™i fiul acestuia din roman, Ellis lăsând astfel în urmă divergenÈ›ele avute cu tatăl lui. Romanul le-a fost dedicat atât tatăul său, cât È™i iubitului său. Când vine vorba despre orientarea sexuală a lui Bret, acesta refuză să  îÈ™i pună o etichetă, declarând că astfel poveÈ™tile sale ar fi citite în alt mod È™i lasă aÈ™adar, loc de interpretare, dar recunoaÈ™te È™i faptul că îi place să se joace cu percepÈ›iile oamenilor legate de acest subiect È™i că nu este deranjat  să fie numit nici heterosexual, nici homosexual È™i nici bi-sexual.

Romanul „Lunar Park” o găsim la editura „Picador” (2005) È™i „Polirom” (2006). În carte el nu face altceva decât să îÈ™i descrie faima de la începuturi, vorbind despre consumul de droguri È™i publicitatea umilitoare în turneurile pentru promovarea romanului „Glamouraa”. Romanul se transformă în ficÈ›iune È™i descrie momentul întâlniriicu actriÈ›a Jayne Dennis, cu care se cărătoreÈ™te È™i are un copil. Din acest punct, similaritățile dintre viaÈ›a reală a autorului È™i a personajului Ellis se opresc, apărând doar anumite detalii, uneori. Personajele Ellis È™i Jayne se mută în Midland, o suburbie din afara oraÈ™ului New York, pe care încetează să o mai considere o zonă de siguranță, datorită atacurilor teroriste din America. Incidente ciudate au loc într-o noapte de Halloween, încluzând o păpusă Terby, care aparÈ›inea Sarei, fiica vitregă a personajului fictiv, Ellis. Pe măsură ce romanul progresează, bântuirea casei lui Ellis È™i întrebările legate de moartea tatălui său devin din ce în ce mai proeminente. În diferite puncte, personajele È™i evenimentele din romanele lui Ellis par să se intersecteze cu viaÈ›a sa reală, deÈ™i el nu este în mare măsură conÈ™tient de acest fir subÈ›ire între realitatea sa È™i ficÈ›iunea sa. Cu istoria sa de consum de droguri È™i alcool, soÈ›ia sa, copiii È™i menajera sunt sceptici cu privire la afirmaÈ›iile sale care despre faptul că ar fi bântuită casa. Desfășurarea evenimentelor nu face decât să scoată la iveală treptat o situaÈ›ie mult mai complicată decât o simplă bântuială. Există o interacÈ›iune dinamică între tatăl mort al autorului, casa în sine È™i asocierile negative îngropate în subconÈ™tientul a autorului. La toate acestea se adaugă insinuarea foarte târzie È™i aproape gratuită că Robby, fiul tânăr al naratorului, ar putea fi cumva în epicentrul tuturor acestor evenimente.