Camil Petrescu se naÈ™te pe 9 aprilie 1894 È™i are să devină unul dintre cei mai importanÈ›i scriitori români ai secolului al XX-lea. A fost crescut de o doică ce l-a îndemnat să înveÈ›e cât mai bine È™i astfel a ajuns bursier la un liceu de prestigiu. Urmează apoi Facultatea de Filosofie È™i Litere din cadrul Universității din BucureÈ™ti unde îÈ™i obÈ›ine doctoratul cu teza numită "Modalitatea estetică a teatrului". Odată cu venirea războiului a trebuit ca È™i el sa fie prezent pe front È™i să renunÈ›e la visele sale aÈ™a că a ajuns ofiÈ›er. ExperienÈ›a trăită în aceÈ™ti doi ani va fi reflectată în romanul "Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război" ce îi va aduce celebritatea începând cu 1930. Războiul l-a lăsat fără auz într-o ureche iar acest impediment îl va bântui toată viaÈ›a È™i va fi prezentat în tezele È™i studiile sale. Odată cu apariÈ›ia revistei "Sburătorul" a lui Eugen Lovinescu, Camil va avea ocazia să publice poezii È™i articole È™i va îndemnat de N. D. Cocea să pună bazele unei meserii. În 1933 publică cartea ce va avea o mare importanță în modernismul european, "Patul lui Procust", ce va fi de asemenea È™i romanul ce l-a făcut cunoscut la nivel internaÈ›ional.
Poate că cele mai importante particularități ale stilului său sunt È™i cele ce l-au ajutat în filosofia sa. De exemplu naraÈ›iunea la persoana a-I-a pentru a pune accentul pe sentimente, luciditatea ce pune stăpânire pe personajele sale adesea intelectuale È™i sincronizarea cu trecutul, adică detaliile particulare ale vremurilor trecute. Adesea autorul se identifică cu personajul principal iar trăirile sunt transmise acestuia prin monologuri sau povestiri din trecut. Calitatea operelor este considerată una superioară datorită acestor detalii ce numai un intelectual le-ar fi putut transpune atât de bine în poezie, proză È™i filosofie.
Studiul filosofic "Doctrina substanÈ›ei" a fost scris în 1940 dar abandonat pentru a publica "Introducere in filosofia fenomenologică". EdiÈ›ia integrală va apărea post-mortem în 1988 la editura ȘtiinÈ›ifică È™i Enciclopedică în varianta cartonată sau cartonată cu supracopertă.
Pasionat fiind de filosofia germană dar È™i de literatură, de data aceasta alege să studieze conceptul de "eu absolut" aÈ™a cum este el prezent în tot ceea ce reprezintă arta. În cele opt capitole acesta prezintă cum ar vrea să arate lumea, ce gândire ar trebuie să aibă È™i ce reguli să urmeze. Punctul pe care se pune cel mai mult presiune este acela că sufletele ce poartă în ele esenÈ›e È™i cele ce poartă artă au o înÈ›elegere substanÈ›ială a semnificaÈ›iilor. Autenticitate este apreciată la cele mai înalte culmi È™i concretul este sintagma ce face fiecare individ să fie diferit. Literatura devine o întâmplare cu oameni iar realitatea este formată din mai multe întâmplări puse în acelaÈ™i plan de diferiÈ›i maeÈ™tri.