Carlos Ruiz Zafon - Jocul ingerului

Lucrarea emblematică în literatura spaniolă È™i, mai apoi, operă de o mare însemnătate în literatura universală, cartea lui Zafon este plină de mister, de graÈ›ie È™i de magie. Universul gotic creat de Zafon este acum mai pregnant ca niciodată, iar Barcelona, metropolă sa de suflet, devine mai impunătoare È™i mai însufleÈ›ită ca niciodată. Ne întoarcem în ciclul cărÈ›ilor din seria „Cimitirul cărÈ›ilor uitate” È™i suntem acaparaÈ›i de nebunia veacului, de puterea de evocare a lui Zafon È™i de personajele care se perindă nestingherit prin cadru. Cartea începe ciudat, cu un fel de descriere grăbită È™i cu o prezentare subită a personajelor pe care urmează să le cunoaÈ™tem ceva mai târziu. Un tablou fad al unei măiestre poveÈ™ti pe care nici măcar nu o anticipam.

Barcelona anilor 1920 nu este tocmai un loc prielnic pentru un scriitor aflat la început de drum, iar tânărul pe care ni-l prezintă Zafon nu pare a avea sorÈ›i de izbândă. Când primeÈ™te însă o ofertă greu de refuzat, tânărul începe să creadă în reuÈ™ită. Băiatului ii este promisă o avere considerabilă dacă reuÈ™eÈ™te să scrie o carte cum nu a mai existat. Măcinat de anxietate, suferind pentru o dragoste imposibilă, pe care nu o poate atinge cu niciun chip, băiatul intră într-un joc nebunesc, pe care naratorul l-a denumit metaforic „Jocul îngerului”.

Astfel începe creaÈ›ia unei cărÈ›i cum nu s-a mai văzut, iar junele încearcă să adune toate informaÈ›iile È™i să culeagă inspiraÈ›ie de oriunde. TotuÈ™i, în spatele acestei oferte cel puÈ›in bizare se ascunde un secret, o poveste halucinantă, un eveniment care stă oricând să exploreze.

Lucrarea capătă accente dramatice, iar acÈ›iunea se bifurcă È™i devine greu de urmărit. Zafon se transformă într-un scriitor de thrillere È™i, cumva, cade într-o latură pe care nu am cunoscut-o până acum. Un labirint ciudat, taine È™i mistere, o nebunie grotescă È™i mai multe personaje care fac un joc nebunesc; aÈ™a poate fi descrisă capodoperă spaniolului.

Niciodată până acum nu a analizat Zafon în aÈ™a manieră condiÈ›ia umană a individului, însă acum reuÈ™eÈ™te să ne arate o altă față a sa È™i să ne poarte într-o zonă ceva mai filosofică. Adesea, suntem tentaÈ›i să îl comparăm cu Marquez, căci e sensibil, simplu È™i metaforic, dar acum se aseamănă mai mult cu Dickens È™i creează un univers diferit, magic È™i întunecat. Lucrarea este bine primită pe piață, este tradusă în peste 30 de limbi de circulaÈ›ie mondială È™i serveÈ™te drept sursă de inspiraÈ›ie pentru scriitorii aflaÈ›i la început de carieră. Pe site-ul nostru, superba epopee a lui Zafon este disponibilă în mai mult ediÈ›ii, după cum urmează: Polirom (2013), Polirom (2009).