Cartea lui Enoh a fost redactată în secolul al III-lea înainte de Hristos È™i reprezintă una dintre cele mai importante creaÈ›ii cu caracter biblic din istoria omenirii. Lucrarea în sine este una controversată, fiind catalogată apocrifă de către Biserică, iar textul său a fost eliminat din Biblia canonică. Scrierea are la bază fundamente religioase, dar se vehiculează că face trimiteri nefondate È™i menite să discrediteze importanÈ›a religioasă. Cumva, fiecare capitol al lucrării este analizat cu atenÈ›ie, iar publicul este purtat într-o lume plină de mister.
În secolul al XVIII-lea, un călător britanic pe nume Bruce, găseÈ™te în Etiopia trei manuscrise creÈ™tine păstrate de biserică ca parte a Bibliei. Cumva aceste trei manuscrise fac parte din varianta complexă a lucrării, iar publicului nu i-au fost revelate. Enoh ar fi scris o versiune total diferită a Bibliei È™i ar fi prezis acolo sfârÈ™itul veacurilor cu de amănuntul. Fiecare manuscris în parte este deosebit, iar publicul reuÈ™eÈ™te să pătrundă într-o lume desăvârÈ™ită, care ne va cuceri È™i ne va înspăimânta deopotrivă. Când ne aÈ™teptăm mai puÈ›in, religia se împleteÈ™te cu istoria, iar numele lui Enoh apare constant în manuscrisele de acest gen. AcÈ›iunea acestor citate se petrece în Sumer È™i Babilon, iar neamurile pe care le descrie autorul sunt cele care au trăit în secolele de după Hristos. Textul conÈ›ine 105 capitole, iar religia, sacralitatea È™i istoria se întrepătrund magistral.
TăbliÈ›ele găsite la Sumer, care conÈ›in pasaje din textul lui Enoh, vor fi o descoperire incredibilă a arheologilor, iar de aici înainte cartea lui Enoh revine în atenÈ›ia modernității. Fiecare personaj biblic este atent descris, iar faptele sfinÈ›ilor sunt È™i ele redate. De asemenea, în această versiune a CărÈ›ii Sfinte, sfârÈ™itul lumii este mai aproape decât credem, iar judecata de apoi este mai crâncenă decât È™tiam. Se fac trimiteri la oÈ™ti ale lui Dumnezeu, la fel È™i fel de puteri nevăzute, la importanÈ›a venirii pe pământ a lui Hristos È™i la căutarea lumii de dincolo.
Cartea s-a redactat pentru întâia oară într-un dialect necunoscut. S-a stabilit apoi că ar fi aramaică. După ce, la Marea Moartă s-au descoperit nenumărate manuscrise de acest fel, iar filozofii au arătat un interes deosebit pentru lucrarea de față. Munca de descifrare a textului nu a fost deloc una uÈ™oară, iar veridicitatea scrisului a trebuit confirmată cu specialiÈ™ti din mai multe state. Cartea este una controversată È™i astăzi, iar mulÈ›i intelectuali au comparat-o adesea cu scrierile pseudo-È™tiinÈ›ifice ale autoarei Ellen White.
Lucrarea este citată în alte scrieri de o importanță vitală la nivel internaÈ›ional È™i va fi analizată secole de-a rândul. Cele 10 porunci ori cartea facerii sunt cuprinse în acest text, dar au o structură diferită È™i propun lumii o nouă perspectivă asupra timpurilor ce or să vină. În mod paradoxal, nimeni nu a putut să dovedească dacă lucrarea are la bază un sâmbure de adevăr, însă contestatari au fost destui. Cartea este astăzi căutată È™i în mediile academice. Pe site-ul nostru, la un click depărtare, este de găsit în numeroase ediÈ›ii, dintre care vom aminti următoarele: Herald (2005), Meridiane (2009), Herald (2012).