În 1924, Cezar Petrescu trece prin ceea ce putem numi o criză existenÈ›ială, îÈ™i caută menirea È™i porneÈ™te într-o incursiune creatoare frenetică, care se va sfârÈ™i în anii săi de bătrâneÈ›e. Cutreieră lumea în lung È™i-n lat È™i culege de pe oriunde învățături pe care le va folosi mai târziu, cunoaÈ™te oameni demni de pomenit È™i leagă strânse amiciÈ›ii prin alte părÈ›i ale lumii. Bună bucată de vreme, declara el, îÈ™i face veacul prin cârciumi È™i bodegi ori se lasă prins în mrejele vreunei tinere domniÈ›e de prin partea locului. Întotdeauna însă, se va întoarce la scris È™i va găsi refugiul în peniță. Oferă astfel literaturii noastre o adevărată comoară literară È™i construieÈ™te un proiect artistic extraordinar.
Va fi întotdeauna nuvelist convins, romancier atipic È™i mândru prozator, dar, mai târziu, îÈ™i va culege trăirile È™i le va cuprinde într-un volum de memorii, care va avea mare succes la public. Opera de față face parte din anii tinereÈ›ii sale È™i este una dintre cele mai dragi nuvele pe care le-a împărtășit cu publicul său.
„Drumul cu plopi” este o nuvelă simplă, dar plină de nostalgie, uÈ™oară È™i care ne trezeÈ™te amintiri din copilărie. DeÈ™i este departe ca lirism de Eminescu È™i nu se apropie de romantismul acestuia, Petrescu lasă o urmă puternică de melancolie asupra scrierii sale. Aici regăsim o pledoarie pentru locul de baÈ™tină, pentru satul natal, pentru uliÈ›a copilăriei, împânzită de plopi înalÈ›i È™i falnici, la umbra cărora se nășteau atunci cele mai frumoase povesti de dragoste, cele mai colorate povesti de viață. Am putea privi lucrarea precum o monografie a satului sau, însă Petrescu doreÈ™te È™i aÈ™teaptă mai mult de atât. Astfel, scriitorul pune romantism, adaugă culoare È™i emoÈ›ie È™i reuÈ™eÈ™te să ne impresioneze È™i să ne determine să îi rămânem fideli până la ultimul paragraf. Vom fi, pe alocuri, copleÈ™iÈ›i, ne vom lăsa purtaÈ›i într-un fumul de evenimente, care, la prima vedere, nu par conectate între ele. Mai apoi, ne aflăm într-o letargie, într-o stare de aÈ™teptare pe care nu o putem domoli decât continuând lectura. ÎnsoÈ›im astfel personajele într-o călătorie nebunească, suntem purtaÈ›i într-un decor simplu, de È›ară, È™i suntem părtaÈ™i la o acÈ›iune de zile mari, când mocnită, când explozivă.
Finalul ne va È™oca È™i ne va surprinde, iar mai târziu, vom înÈ›elege toată pledoaria autorului È™i îi vom mulÈ›umi pentru aceasta. Apoi, ne vom mulÈ›umi nouă pentru răbdare, pentru perseverență în lectura È™i pentru alegerea făcută. Cartea va fi printre cele mai căutate în È›ară noastră È™i va fi reeditată de mai multe edituri, ba chiar tradusă în peste 20 de limbi străine. Pe site-ul nostru poate fi găsită în mai multe ediÈ›ii, dintre care amintim următoarele: Editura pentru Literatură (1961), Cugetarea (1947), Casa Scânteii (1961).