Cezar Petrescu - Naluca

Cezar Petrescu s-a născut pe 1 decembrie 1892 într-o familie din înalta societate. Tatăl său era doctor în agricultură iar mama sa provenea dintr-o familie de boieri. In prima fază este È™colit acasă apoi merge la liceu în Roman unde profesor îi va fi Calistrat HogaÈ™. Se remarcă prin notele bune pe care le obÈ›inea la orice materie, aÈ™a că decide să se înscrie la drept la IaÈ™i. Nu durează mult până ce devine conducătorul miÈ™cării împotriva lui Cuza È™i scrie articole brutale împotriva sa în revista Facla. Războiul vine, el este funcÈ›ionar de plasă È™i după ce toate calculele se termină, Cezar este anchetat fiindcă lipseau sume mari de bani. De ce lipseau? Pentru că marele nostru scriitor jucase toÈ›i banii la poker È™i spera să îi pună înapoi dar nu a fost să fie. A incercat să se sinucidă pentru a scăpa dar mama sa l-a prins È™i a vândut tot ce avea pentru a plăti. De abia din 1920 începe să se ocupe din cariera sa, avea o revistă la Cluj È™i una la BucureÈ™ti împreună cu Iorga, începe să scrie È™i să publice È™i în sfârÈ™it să fie recunoscut. In perioada aceasta apare romanul Întunecare, Dumineca orbului È™i Gram, ursul polar, carte pe care probabil cu toÈ›ii am citit-o în copilărie. In 1931 este distins cu Premiul National pentru Literatura È™i la 21 de ani distanță cu Premiul de Stat pentru Dramaturgie.

Nuvela "Năluca" a apărut pentru prima dată în 1966 la editura Tineretului. Urmează apoi editura Ion Creangă în 1972 È™i 1981  È™i Valdo în 1995.

Această căprioară minunată, Năluca, era un animal aÈ™a blând. Pădurarul împreună cu băiatul său au adus-o în codru È™i au îngrijit-o, îi ofereau zahăr, o pieptănau È™i uneori îi ofereau È™i lapte. A primit numele de Năluca fiindcă era sprintenă È™i buimacă, însă destul de prietenoasă căci s-a infiltrat repede printre animalele domestice. Nu a trecut mult până când i s-a făcut dor de adierea pădurii È™i atunci nu a mai băgat în seamă pe nimeni. A fugit pur È™i simplu după ce câteva zile nu a mai mâncat È™i acum familia trebuia să se reobiÈ™nuiască cu pisicile È™i câinii. Luni întregi trecuseră È™i pădurarul a pornit iar la drum cu băiatul său. Era o zi ploioasă È™i în pădure era aÈ™a de liniÈ™te, nici păsările nu stăteau afară. TotuÈ™i dintr-o tufă de zmeură a apărut Năluca. Băiatul a vrut să îi ofere zahăr ca pe vremuri însă ea a refuzat, È™i-a întors capul È™i a privit cu jind pădurea de care aparÈ›ine.