-50% Vezi detalii
Constantin Daicoviciu - Acta mvsei napocensis (volumul 14, 1977)
IN STOC
Pret:
Vezi detalii
Miron Constantinescu, Constantin Daicoviciu, Stefan Pascu - Istoria Romaniei. Compendiu
Vezi detalii
Constantin Daicoviciu - Dacia. Revue d'archeologie et d'histoire ancienne (volumul 29, 1985)

Comuna Cărăvan din judeÅ£ul CaraÅŸ-Severin - atunci sub ocupaÅ£ie austro-ungară - , în care s-a născut, pe 1 martie 1898, istoricul, profesorul ÅŸi omul politic Constantin Daicoviciu, îi poartă numele încă din anul morÅ£ii sale. A venit pe lume în familia învăţătorului Damaschin Daicoviciu. După ce a făcut clasele mici pe lângă biserica din satul natal, a primit o bursă din partea Episcopiei CaransebeÅŸului ÅŸi a continuat ÅŸcoala la Lugoj ÅŸi în CaransebeÅŸ. După Primul Război Mondial a intrat la Facultatea de Limbi Clasice de la Universitatea din Cluj, primind o bursă din partea Mitropoliei Sibiului. S-a remarcat drept un student de excepÅ£ie ÅŸi, după licenţă, a devenit profesor în cadrul Universităţii din Cluj. Constantin Daicoviciu carti. În 1922 a obÅ£inut doctoratul în Istorie antică ÅŸi Arheologie, devenind docent în 1932. Din 1925 până în 1927 a fost bursier al Åžcolii Române de la Roma. Cercetarea îl pasionase încă din vremea studenÅ£iei, intrând ca practicant la Institutul de Arheologie ÅŸi Numismatică al Universităţii. În 1928 este asistent la catedra de Istorie Antică, iar în 1938 este profesor la cea de Istorie veche a României. Constantin Daicoviciu se implică intens în cercetarea civilizaÅ£iei dacice de pe teritoriul românesc, lucrând direct pe ÅŸantierele de la Sarmisegetuza, VeÅ£el, Moigad, iniÅ£iind săpături la Căpâlna, devenind ÅŸef de ÅŸantier la siturile arheologice din MunÅ£ii Orăştiei, scoÅ£ând la lumină cetăţile de la Blidaru, GrădiÅŸtea Muncelului, Piatra RoÅŸie.
Pe plan politic, Constantin Daicoviciu a fost iniÅ£ial un opozant al regimului comunist. Formal, însă, a cooperat cu acesta, fiind apropiat al regimului Gheorghiu-Dej. A devenit deputat în Marea Adunare NaÅ£ională, membru al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român ÅŸi al Consiliului de Stat. Din 1955 a fost numit membru al Academiei Române. Dintre operele sale se remarcă: Monumente inedite în Dacia, AÅŸezările dacice din MunÅ£ii Orăştiei, Dacia liberă ÅŸi Dacia traiană, Romanitatea scitică de la Dunărea de Jos, Istoria României, Istoria Transilvaniei, cărora li se adaugă sute de studii. Fiul său, Hadrian, i-a urmat în preocupările pentru cercetarea trecutului nostru.