Constantin Daniel - Civilizatia Asiro-Babiloniana

Stat în Mesopotamia inferioară, astăzi teritoriul Irakului, Babilon este renumit pentru cultura È™i civilizaÈ›ia sa, dar È™i pentru nenumăratele războaie purtate. CivilizaÈ›ie veche È™i plină de istorie È™i cultură, dominată de dogme È™i credinÈ›e sacre, de cultul zeilor È™i lipsită de apărare mai multe secolele la rând, babilonienii aveau să câÈ™tige recunoaÈ™terea tuturor cetăților din zonă. ÎnfloreÈ™te cel mai mult sub dominaÈ›ia regelui Cirus, dar până atunci, va fi supusă unor importante procese de transformare È™i va deveni, ulterior, stat vasal al Persiei. Îmbinând mai multe state, Babilon devine leagănul civilizaÈ›iei È™i dă naÈ™tere unor meÈ™teÈ™uguri care vor dăinui peste generaÈ›ii.

Oameni cultivaÈ›i, muncitori È™i ataÈ™aÈ›i de glie, locuitorii din Babilon nu au căutat neapărat expansiunea, ci au optat pentru libertate È™i independență, pe care le vor obÈ›ine numai pe alocuri È™i pentru perioade scurte de timp. Istoria cetății este covârÈ™itoare È™i extrem de frumoasă, iar conducătorii acesteia vor fi cei care o vor transforma după chipul È™i asemănarea proprie. Sub domnia lui Cirus, cetatea depășeÈ™te toate popoarele din zonă ca nivel de dezvoltare în toate sectoarele sale, iar armata acestuia va reuÈ™i să protejeze È›inutul vreme de peste 40 de ani. Cele trei etape prin care trec babilonienii sunt diverse È™i pline de fel È™i fel de răsturnări de situaÈ›ie. Mai întâi stăpâni, apoi vasali ai perÈ™ilor conduÈ™i de regele David, vor reuÈ™i să se remarce prin cultul pământului È™i prin afinitatea pentru magia zeilor. Treptat, babilonienii ies de sub robia persană È™i cunosc înflorirea supremă. Târziu, după căderea Feniciei, Babilon cade în mâinile viteazului Alexandru Macedon, care avea de gând să schimbe cu totul graniÈ›ele lumii vechi È™i să stăpânească cât mai multe popoare. Moartea prematură a acestuia nu îi va permite să-È™i ducă visul la îndeplinire.

Revenind la poporul nostru, vom observa tendinÈ›a autorului de a aduce în prim plan cele mai mari reuÈ™ite ale acestuia, dar È™i cei mai importanÈ›i conducători ai veacurilor. Daniel, după cum ne-a obiÈ™nuit, dă frâu liber propriilor cunoÈ™tinÈ›e È™i reuÈ™eÈ™te să aÈ™eze pe hârtie visul babilonian târziu spulberat. Dragostea lui față de vechile popoare este extraordinară, iar opera de față va depăși în grandoarea stilului È™i în multitudinea de informaÈ›ii toate tratatele pe care le-am citit până acum.

Cu o minuÈ›iozitate extraordinară È™i un simÈ› stilistic genial, autorul reuÈ™eÈ™te să ne transpună în trecut È™i să ne arate o filă a istoriei vechii lumi. El ne vorbeÈ™te despre cultură, istorie È™i politică în vremuri complicate, despre regi È™i uneltirile lor, despre cuceriÈ›i È™i cuceritori, despre comploturi È™i trădări, despre viață È™i despre moarte într-o scriere incredibilă. Istoria rostită de Constantin Daniel are un farmec aparte, iar pasiunea sa pentru vremuri apuse este evidentă încă de la primele capitole. În cele peste 500 de pagini, autorul ne poartă într-o călătorie care ne va schimba viaÈ›a È™i gândirea. Scrierea sa va fi extrem de apreciată È™i căutată pretutindeni, tradusă în numeroase limbi de circulaÈ›ie internaÈ›ională È™i menită să schimbe viziuni È™i să deschidă noi paradigme de gândire. Pe site-ul nostru, aceasta este disponibilă în mai multe ediÈ›ii, după cum urmează: Venus (1982), Meridiane (1997).