Constantin Noica - Carte de intelepciune

Pe 12 iulie 1909 se naÈ™te Constantin Noica, în comuna teleormăneană VităneÈ™ti unde va sta până ce va termina È™coala generală. În 1924 se mută la BucureÈ™ti È™i se înscrie la liceul Spiru Haret unde îi va fi profesor de matematică Ion Barbu. În clasa a XI-a deja scria în revista Vlăstarul È™i după ce obÈ›ine diploma de bacalaureat se înscrie la Facultatea de Filosofie È™i Litere. Teza de licență va fi despre Kant È™i în 1936 va fi deveni un capitol al cărÈ›ii Concepte deschise. Trebuia să facă armata, aÈ™a că a mers la Sinaia însă nu a rămas acolo, a decis să devină bibliotecar È™i să deschisă publicaÈ›ia Criterion împreună cu alÈ›i intelectuali ai vremii. Când deja ajunsese la vârsta a doua a început studiile în domeniul matematicii dar nu a fost să fie, a rămas la gândurile sale È™i a început să scrie serios. Mathesis sau bucuriile simple  este prima sa carte ce va primii premii încă din prima săptămână. Îi plăcea să îÈ™i exprime părerea sinceră È™i asta i-a adus numai necazuri fiindcă în 1947, împreună cu Eliade È™i Cioran, ajunge pe lista autorilor interziÈ™i. Pentru a fi sigur că familia sa nu pățeÈ™te nimic divorÈ›ează de Wendy, cu care avea o căsnicie de peste 10 ani, È™i le spune să se întoarcă în Anglia. Rămas singur a trecut prin multe încercări, i se confiscă averea, este exilat la Câmpulung Muscel È™i trăieÈ™te ca un nimeni timp de mulÈ›i ani. Se hrănea din banii pe care îi făcea din pregătiri de matematică È™i limba engleză dar nici asta nu a durat mult. În 1958 este supus la 25 de ani de muncă silnică È™i va reuÈ™i să execute doar È™ase, ulterior urmând să se mute la BucureÈ™ti. Redevenise om, se împrietenise cu Nicolae Steinhardt È™i se stabilise lângă Sibiu pentru a scrie aproape de natură.

Printre cele mai importante lucrări se numără Jurnal filosofic, Povestiri despre om sau Rugați-vă pentru fratele Alexandru.

"Carte de înÈ›elepciune" a apărut pentru prima dată în 1993 la editura Humanitas, ediÈ›ie ce va fi urmată de cea din 2001 È™i cea din 2008 a aceleiaÈ™i edituri.

Dacă nu sunteÈ›i obiÈ™nuiÈ›i cu stilul destul de greoi al autorului, atunci aÈ›i ajuns în locul potrivit. Este o carte uÈ™or de citit, cu tot felul de povestioare ce vă vor transporta în lumea lui È™i vă vor spune cum era lumea atunci. Nimeni nu a ajuns filosof întâmplător, cu toÈ›ii au avut idei revoluÈ›ionare cu privire la societate È™i cultură È™i asta vom vedea È™i aici. De la povestea numărul 1 până la 582 veÈ›i întâlni expresii străine (explicate la final), gânduri în miezul nopÈ›ii È™i completări aduse altor scriitori din domeniu. Am putea spune că este un rezumat al "Jurnalului de idei" scris cu câÈ›iva ani în urmă, doar că inteligibil pentru oriÈ™icine.