Jurnal filozofic

Edițiile aflate acum în stocul anticariatului PrintreCarti.ro - Comandă online!

Constantin Noica - Jurnal filozofic Vezi detalii Constantin Noica - Jurnal filozofic IN STOC Pret: 9,00 Lei
Constantin Noica - Jurnal filozofic Vezi detalii Constantin Noica - Jurnal filozofic IN STOC Pret: 17,00 Lei

Alte titluri publicate de același autor:

Constantin Noica - Spiritul romanesc in cumpatul vremii -20% Vezi detalii Constantin Noica - Spiritul romanesc in cumpatul vremii IN STOC Pret: 20,00Lei 16,00 Lei
Constantin Noica - Introducere la miracolul eminescian -20% Vezi detalii Constantin Noica - Introducere la miracolul eminescian IN STOC Pret: 9,00Lei 7,20 Lei
Constantin Noica - Rugati-va pentru fratele Alexandru -20% Vezi detalii Constantin Noica - Rugati-va pentru fratele Alexandru IN STOC Pret: 9,00Lei 7,20 Lei
Constantin Noica - Mathesis sau bucuriile simple Vezi detalii Constantin Noica - Mathesis sau bucuriile simple IN STOC Pret: 19,00 Lei
Constantin Noica - Jurnal de idei Vezi detalii Constantin Noica - Jurnal de idei IN STOC Pret: 24,00 Lei
Constantin Noica - Istoricitate si eternitate -20% Vezi detalii Constantin Noica - Istoricitate si eternitate IN STOC Pret: 9,00Lei 7,20 Lei
Constantin Noica - Introducere la miracolul eminescian -20% Vezi detalii Constantin Noica - Introducere la miracolul eminescian IN STOC Pret: 9,00Lei 7,20 Lei
Constantin Noica - Jurnal de idei Vezi detalii Constantin Noica - Jurnal de idei IN STOC Pret: 24,00 Lei
Constantin Noica - Istoricitate si eternitate -20% Vezi detalii Constantin Noica - Istoricitate si eternitate IN STOC Pret: 9,00Lei 7,20 Lei

Constantin Noica - Jurnal filozofic
Romanul “Jurnal filozofic” de Constantin Noica, a apărut în anul 1944, la editura Publicom, din BucureÈ™ti, fiind o operă în care autorul adună mai multe judecăți È™i raÈ›ionamente în ceea ce priveÈ™te viaÈ›a È™i relaÈ›iile dintre el È™i societate, având un mesaj destul de simplu È™i concis, însă, oferind pe de altă parte È™i o analogie la o pildă biblică, anume cea a “fiului risipitor”, viaÈ›a fiind din acest punct de vedere un balast surprins între un avânt spiritual È™i aventurier È™i unul al regresului sau mai degrabă a tristeÈ›ii de a nu se avânta într-un spirit aventurier.
Singura editură care a publicat romanul este editura Humanitas, fiind publicate mai multe ediÈ›ii ale operei, prima în anul 1990, din colecÈ›ia Fi, în format broÈ™at, din colecÈ›ia Toph, 2002, în format broÈ™at sau o altă ediÈ›ie, în anul 2012, în format broÈ™at.
Constantin Noica s-a născut la data de 12 iulie 1909, în VităneÈ™ti, judeÈ›ul Teleorman, fiind un însemnat filosof, scriitor, poet, publicist È™i eseist român, un adept al miÈ™cării trăiristă în filosofia românească, curent iniÈ›iat de Nae Ionescu, în perioada interbelică.
Noica creÈ™te în localitatea natală, realizând studiile primare aici, pe cele gimnaziale, realizându-le la BucureÈ™ti între anii 1924 È™i 1928, în cadrul liceului “Spiru Haret”.
Se înscrie la “Facultatea de Filosofie È™i Litere”, din BucureÈ™ti, finalizând studiile în anul 1931, având ca lucrare de licență, “Problema lucrului în sine la Kant”.
Începe să publice chiar din timpul liceului, debutând în anul 1927 în revista “Vlăstarul”, cu mai multe eseuri, articole care vor apărea È™apte ani mai târziu în cadrul operei sale de debut „Mathesis sau bucuriile simple”, 1934.
Printre cele mai importante opere semnate de filosoful român, putem aminti de “Schiță pentru istoria lui cum e cu putință ceva nou”, 1940, “Pagini despre sufletul românesc”, 1944, “Devenirea întru ființă”, 1981 sau “Trei introduceri la devenirea întru ființă”, 1984.
Romanul “Jurnal filozofic” de Constantin Noica reprezintă un adevărat conglomerat despre societatea românească, din acest punct de vedere, Noica având, pe lângă È™colile vechi de filosofie, greacă È™i germană, o altă înfluență oferită de alÈ›i doi mari filosofi români, în persoana lui Mircea Vulcănescu È™i a lui Emil Cioran, cei care susÈ›ineau că nu există un simÈ› metafizic în societatea românească, fiind aici vorba doar despre natura umană simplă, fără spiritualitate rigori artistice, ori morale, susÈ›inând că : “Tot ce e acÈ›iune, tot ce e ieÈ™ire din somn, e ilegitim; dar Dumnezeu e bun È™i ne dă restul. Noi punem păcatul, adică orgoliu, sete pământească, voluptate, curiozitate, întuneric. Dumnezeu pune restul.”
Pe altă parte, Noica se apropie de Cioran È™i prin faptul că împleteÈ™te aceleaÈ™i valenÈ›e potrivit cărora cultura reprezintă o adevărată încununare a existenÈ›ei, creaÈ›ia artistică fiind aici un crez care cuprinde un întreg munte de moralitate È™i sacrificiu întru artă, o artă care îl acaparează pe Bach într-o finalitate bine conturată, acesta concluzionând că : “Bach nu poate sfârÈ™i. De aceea sunt finalurile lui atât de frumoase. Nu o repetiÈ›ie, nu o concluzie bine punctată, ca la Mozart sau Beethoven.”
Opera nu este împărÈ›ită neapărat într-o anumită direcÈ›ie, autorul având mai multe trimiteri către valorile din societate, în ideea de libertate, acaparând aici È™i ideea de religie, o religie pe care acesta o pune în balanță foarte atent, Dumnezeu fiind în centrul existenÈ›ei filosofice, concluzionând că : “„Numai Dumnezeu È™tie pe Eu sunt; ca să nu mai aibă nevoie de eÈ™ti, este, suntem…”, iar despre unul dintre apostoli, în speță, apostolul Pavel acesta afirmă : “Ce extraordinar scriitor apostolul Pavel. Încerc să mi-l închipui fără creÈ™tinism. Ar fi fost unul din „marii autori profani”.
Nu în ultimul rând, Noica ajunge să fie foarte subiectiv în operă atunci când se referă la femei, acesta având o concepÈ›ie inedită vizavi de fericire, afirmând că „Ce are de dat un spirit feminin? O singură fericire, un singur extaz. Și toată tehnica feminității e de a pulveriza acea fericire în nenumărate fericiri, într-o succesiune È™i devenire de fericiri minore”.
Constantin Noica reprezintă pentru filosofia din România o figură care se diferenÈ›iază dintr-un anume punct de vedere de ceilalÈ›i filosofi români, acesta axându-se pe un dogmatism intelectual, fiind din acest punct de vedere un filosof cu un puternic impact în societate, tinerii filosofi având o moÈ™tenire vastă în scrierile filosofului de la PăltiniÈ™.


sus