Despre Constantin Radulescu Motru
Constantin Radulescu s-a născut la 2/15 februarie 1868, în MehedinÅ£i, comuna ButoieÅŸti. Bunicul său era Eufrosin Potecă, teolog ÅŸi cărturar român, egumenul mănăstirii Gura Motrului. PărinÅ£ii săi au fost Radu Popescu ÅŸi Judita Butoi, mama murind la câteva zile după naÅŸterea lui Constantin. MoÅŸia din ButoieÅŸti, rămasă moÅŸtenire de la mamă, a fost administrată de Ion Butoi bunicul matern, comis domnesc, aceste 300 de pogoane fiindu-i de mare folos material viitorului filosof pe parcursul vieÅ£ii. Tatăl se va recăsători cu Ecaterina Cernăianu, cu care va avea nouă copii. Studiile liceale le face în Craiova, iar la 17 ani se înscrie la Universitatea din BucureÈ™ti, la Drept ÅŸi la Filosofie ÅŸi Litere. În perioada studenÅ£iei va fi remarcat de Titu Maiorescu, cu care va rămâne în legătură mult timp, însoÅ£indu-l într-o călătorie în Austria, Germania, ElveÅ£ia în 1889, cu scopul de a vizita centrele universitare ÅŸi de a crea legături cu personalităţile importante. În 1888 îÅŸi ia licenÅ£a în Drept, iar în anul următor în Filosofie. Din 1890 până în 1893 Constantin Radulescu Motru locuieÅŸte în Germania, lucrând alături de Wilhelm Wundt, psihologul care a înfiinÅ£at primul laborator de psihologie experimentală, ÅŸi audiind cursuri de psihiatrie, fizică, matematică, chimie, fiziologie, filologie română. Se căsătoreÅŸte cu o nemÈ›oaică, însă, la întoarcerea în Å£ară, aceasta refuză să-l însoÅ£ească, iar cei doi vor divorÅ£a.
Revenit pe teritoriul românesc, începe să publice în Convorbiri Literare. ÎÅŸi adaugă, din 1892, numele de Motru. ObÅ£ine titlul de doctor în filosofie ÅŸi este numit judecător în BucureÅŸti, apoi bibliotecar la FundaÅ£ia Universitară Carol I, post pe care-l ocupă din 1894 până în 1898. Pe 27 mai 1897 devine Ministrul InstrucÅ£iei Publice. Este ÅŸi conferenÅ£iar la Universitatea BucureÅŸti la catedra de Istoria filosofiei antice ÅŸi la cea de estetică. În 1898 Constantin Radulescu Motru se căsătoreÅŸte cu Ghisela Popescu, primind drepturile depline asupra moÅŸtenirii de la ButoieÅŸti.
ÎnfiinÅ£ează publicaÅ£ia Noua Revistă Română, fiind directorul ei până în 1916. Din 1919 scoate revista Ideea europeană, timp de 9 ani. Din 1923 este membru al Academiei Române. Publică lucrări variate, interesante, în care analizează psiho-sociologic ÅŸi se preocupă intens de specificul culturii ÅŸi al spiritualităţii româneÅŸti, dar È™i al altor popoare ÅŸi categorii sociale. Dintre textele lui Constantin Rădulescu Motru menÅ£ionăm: Timp ÅŸi destin, Sufletul neamului nostru, Românismul, Psihologia poporului român, Etnicul românesc, Elemente de metafizică, Personalismul energetic, LecÅ£ii de logică, Problema minorităţilor în România ÅŸi rolul intelectualilor, VocaÅ£ia - factor hotărâtor în cultura popoarelor, Cercetări experimentale asupra inteligenÅ£ei la români.