Czeslaw Milosz - Gandirea captiva

Csezlaw Milosz a câÈ™tigat Premiul Nobel pentru Literatură în 1980 datorită realității clare pe care a prezentat-o de-a lungul carierei sale. Timp de È™ase ani, mai exact în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, s-a ocupat de cultura Poloniei însă a dezertat pentru că regimul în care trăia nu era pe placul său. Imediat după a scris cartea despre care vom vorbi mai jos È™i aceasta a fost doar începutul unei gândiri anti staliniste È™i fasciste.

Printre operele sale se numără È™i Podul de catifea, Valea Issei È™i Autoportretul unui îndārătnic, aÈ™a că dacă vreÈ›i să intraÈ›i în lumea cucerită de Stalin aÈ›i ajuns în locul potrivit.

Cartea "Gândirea captivă" a apărut pentru prima la editura poloneză Institut Literarcki în anul 1953. În limba română apare la editura Humanitas în 1996, 2008 È™i 2016.

Milosz nu era un scriitor politic È™i cu toate acestea comuniÈ™tii credeau că este o carte împotriva lor. Autorii l-au considerat o bază pentru gândirea din acele vremuri È™i au spus despre el că a făcut un studiu devastator al vieÈ›ii.

Autorul, crescut în Polonia Leninistă È™i-a imaginat È›ara ca fiind cucerită de Imperiul Mongol. Nimeni nu aprecia ideile occidentale, È™i mai presus liderii din Europa Centrală, poate de aceea nici nu existau cărÈ›i care să le exprima cultura È™i ideile cu mult mai bune față de ce trăiau ei. Unii artiÈ™ti din Polonia ajunseseră să colaboreze cu regimul doar pentru a avea niÈ™te drepturi în plus, ceea ce a fost È™i cazul poetului Jerzy Andrzejewski. Nu după multă vreme ajunsese un lider în literatură însă după revolta din Polonia s-a simÈ›it cu musca pe căciulă È™i a recunoscut că a fost mult prea egoist. Facem cunoÈ™tință È™i cu Borowski, autorul cu poezii nihiliste ce a fost arestat de Gestapo È™i în cele din urmă dus la Auschwitz. Acolo încetca să ajute evreii să scape insa era o misiune mult prea grea pentru un condamnat la foamete È™i moarte. După terminarea războiului a ajuns acasă însă mintea sa nu se putea obiÈ™nui cu realitatea normală în care avea să trăiască până la finalul vieÈ›ii. Nu a făcut față aÈ™a că a decis să o termine singur pentru că începuse să fie considerat un propagandist. In ultimul capitol autorul analizează viaÈ›a balcanică ce este aÈ™a de diferită față de oricare alta încât ai putea spune că locuitorii sunt de pe altă planetă.