Dan Lungu - Fetita care se juca de-a Dumnezeu

Probabil aÈ›i auzit numele de Dan Lungu de pe coperta altor cărÈ›i, cum ar fi "Sunt o babă comunistă" sau "Raiul găinilor" dar nu v-a interesat prea tare. Ei bine el este un autor contemporan nouă ce a reuÈ™it să obÈ›ină numeroase premii È™i critici pozitive datorită stilului său sincer È™i pe alocuri hilar. A studiat filosofia È™i în IaÈ™i dar È™i în Sorbona È™i a fost profesor pentru multă vreme, dar cel mai mult a iubit literatura. El scria încă din adolescență dar primul volum l-a publicat abia în 1996 È™i a fost de poezii. MulÈ›i critici l-au remarcat È™i susÈ›inut să continue È™i să încerce să scrie È™i proză È™i iată că au avut dreptate.

Romanul "FetiÈ›a care se juca de-a Dumnezeu" a fost publicat pentru prima dată de editura Polirom în anul 2014, ediÈ›ie ce o găsiÈ›i pe site-ul nostru alături de cea din 2018.

Dacă vrei să treci printr-un carusel de emoÈ›ii, atunci ai ales cartea potrivită. RădiÈ›a, fata ce este personajul aferent titlului, este clasa a II-a È™i locuieÈ™te împreună cu sora sa, Mălina, în apartamentul bunicilor pentru că al lor este închiriat pentru a mai aduce un venit. Mama lor, LetiÈ›ia, este plecată în Italia să aibă grijă de un bătrân pentru a le oferi fetiÈ›elor o viață mai bună, dar asta se va întâmpla de abia când se întoarce acasă. Plecarea aceasta s-a întâmplat într-un moment care pe RădiÈ›a a marcat-o È™i i-a rămas în suflet pentru fiecare zi. Era fericită că luase nota maximă la caligrafie È™i s-a prefăcut bolnavă pentru a ajunge acasă mai repede să-i spună mamei. Când a ajuns, LetiÈ›ia îÈ™i pregătea bagajele să stea câteva luni în Italia, iar în acel moment universul fetiÈ›ei s-a destrămat. Nu avea cum să înÈ›eleagă la vârsta ei tot ceea ce se întâmplă, ea credea că mama o va părăsi pentru un alt copil, aÈ™a că inocenÈ›a sa s-a dus pe apa sâmbetei. Nu trece mult până vede în jurul ei că toÈ›i copiii sunt împărÈ›iÈ›i, italieni, spanioli È™i cei fără È›ară, È™i văzând că mai există oameni ca ea s-a mai domolit. Era tare inventivă, aflând că Dumnezeu avea grijă de orice ființă de pe Pământ, decide să fie È™i ea Dumnezeu pe strada ei aÈ™a că se urcă pe bloc È™i da porunci oamenilor. Începuse să strângă fiecare monedă pe care o găsea cu speranÈ›a că într-o zi va avea destui sa ajungă la mama sa în Italia, să urmărească oamenii ce nu au niciodată pauză È™i să se întrebe când se va face È™i ea mare.

De cealaltă parte este LetiÈ›ia care descrie cum e viaÈ›a sa în străinătate. Are grijă de Nona, o bătrână invalidă ce o înÈ›elegea È™i era tare inteligentă. Îi era teamă că familia lăsată în È›ară se va destrăma, È™i nu a durat mult până ce asta s-a întâmplat. Cele două fete nu vorbeau una cu cealaltă, soÈ›ul se mutase singur iar bunicii erau îngrijoraÈ›i pentru toată lumea.