David Gibbins - Aurul Cruciatilor

David Gibbins este unul dintre cei mai cunoscuÈ›i arheologi maritimi din lume iar din această pasiune a reuÈ™it să aibă atâtea idei încât să ajungă la alta, scrisul. S-a născut în Canada în 1962 în familia unor profesori universitari È™i bineînÈ›eles că ramura inteligenÈ›ei a ajuns È™i la el. Era pasionat încă de mic de arheologie aÈ™a că a decis să urmeze această materie la Universitatea Bristol. După ce va absolvi cu succes se va muta la Cambridge pentru a deveni cercetător È™i aici a obÈ›inut È™i diploma de doctorat. Au trecut peste patruzeci de ani de când îÈ™i practică meseria iar în tot acest timp a văzut navele naufragiate din întreaga lume, nave ce au datat chiar È™i cu vechime de mii de ani dar ai de maxim zece ani. A călătorit foarte mult È™i a condus proiecte interesante ce s-au sondat cu descoperiri de proporÈ›ii. Toate aceste aventuri l-au inspirat aÈ™a că a decis să le aÈ™terne pe hârtie. AÈ™a au luat naÈ™tere cărÈ›i precum Atlantida, Testament sau Războinicul tigru ce au reuÈ™it să se vândă în milioane de exemplare.

Nuvela "Aurul cruciaÈ›ilor" a fost publicată pentru prima dată la editura engleză Headline în 2006.

În limba română apare la editura Rao în acelaÈ™i an în varianta cartonată.

Totul începe cu arheologul marin Jack Howard ce porneÈ™te într-o vânătoare de comori în portul din Istanbul, vechiul Constantinopol. Un element important care nu este găsit aici este menora de aur ce a fost furată de cruciaÈ›i în aceeaÈ™i perioadă. Află de la colegii săi, Jeremy È™i Marian că este posibil să fi fost furată cu mult timp în urmă de războinicul nordic Harald Hardrada pentru a completa colecÈ›ia de comori găsit în Lumea Nouă. Jack merge în ScoÈ›ia pentru a sta de vorbă cu preotul de la mănăstirea Iona iar acesta îi spune că în 1930 naziÈ™tii erau pe urmele obiectului pierdut. Nu la mult timp preotul are parte de o moarte dureroasă, semn că naziÈ™tii au fost cu ochii pe el tot timpul. Arheologul pleacă apoi în Groenlanda unde găseÈ™te o navă de origina nordică scufundată ce părea că încă mai conÈ›ine trupurile bine conservate ale soldaÈ›ilor lui Hardrada. Indiciile găsite ajung să îi conducă până în Mexic unde vikingii au avut ultima bătălie cu mayasii însă lucrurile nu sunt atât de simple. GăseÈ™te toată istoria luptelor È™i a menorei însă ce nu È™tie el este faptul că naziÈ™tii i-au fost întotdeauna cu un pas în spate.