Denis Diderot - Calugarita

Un nume important în lumea filosofiei È™i a È™tiinÈ›elor, însă nu trebuie uitat faptul că Denis Diderot a fost È™i un scriitor de excepÈ›ie. A început cu studiul filosofiei, a fost prelat al bisericii, apoi a studiat dreptul. În 1734 a decis că vrea să devină scriitor, iar tatăl său a decis că îl va dezmoÈ™teni pentru această alegere boemă. În 1751, împreună cu Jean le Rond d`Alembert, a realizat Enciclopedia, prima din lume ce descria arta mecanicii. Toată viaÈ›a sa a avut probleme financiare È™i o sănătate problematică aÈ™a că pe 31 iulie 1784 a murit de tromboză pulmonară. Toate operele sale scrise în timpul vieÈ›ii au fost publicate după moartea sa, însă numele său a rămas un punct de referință în cultura mondială.

Printre cele mai cunoscute opere se numără: ”Scrisori către Sophie Volland”, ”Nepotul lui Rameau”, ”Bijuteriile indiscrete” sau ”Jacque fatalistul”, romane ce ating corzile sensibile ale bisericii, politicii È™i calității vieÈ›ii.

Romanul ”CălugăriÈ›a” a fost publicat de către Friedrich Melchior Grimm în 1792, la 18 ani după moartea autorului. Dacă doreÈ™ti să citeÈ™ti cartea în limba română, o poÈ›i găsi publicată de următoarele edituri: Hyperion, 1991; Minerva, 1972; Univers, 1985 È™i Paralela 45 din 2002.

Ne aflăm în secolul al XVIII-lea când religia era una dintre cele mai importante puteri ale statului. Din această cauză, Suzanne Simonin, o franÈ›uzoaică de 16 ani, este obligată de părinÈ›ii ei să se alăture unei mânăstiri catolice. IniÈ›ial aceÈ™tia îi spun că din cauza problemelor financiare au trimis-o acolo, pentru că dacă va fi călugăriță, nu va mai fi nevoie să aibă zestre pentru căsătorie. Ajunsă acolo, i se dezvăluie că de fapt este un copil nelegitim, din cauză că mama sa È™i-a înÈ™elat soÈ›ul, È™i este folosită ca jertfă pentru păcatul ei. Suzanne, împotriva cultului religios, va fi hărÈ›uită È™i umilită pentru că refuză cu lejeritate să ducă la bun sfârÈ™it jurămintele bisericeÈ™ti. Este izolată timp de jumătate de an È™i în această perioadă o va cunoaÈ™te pe sora Moni care va încerca să îi curme suferinÈ›a prin mângâieri È™i rugăciune. După moartea ei, a urmat sora Sainte-Christine care nu este empatică deloc cu suferinÈ›a ei, ba chiar o învinuieÈ™te pentru moartea predecesoarei sale. Această tortură psihică este valsată È™i de tortura fizică care o va aduce în pragul morÈ›ii pe tânăra fată. Cu ultimele puteri încearcă să vorbească cu avocatul său pentru a o scăpa de tot ce înseamnă biserică dar pierde procesul. TotuÈ™i reuÈ™eÈ™te să fie mutată la o altă mănăstire unde măicuÈ›a ce va avea grijă de ea se dovedeÈ™te a fi lesbiană. Cu inocenÈ›a È™i inteligenÈ›a sa reuÈ™eÈ™te să o refuze dar din cauza tristeÈ›ii produse, măicuÈ›a va înnebuni È™i ulterior va muri din această cauză. ReuÈ™eÈ™te cu ajutorul unui preot să evadeze È™i de aici însă povestea sa nu se va termina.

Romanul a fost adaptat de nenumărate ori, însă cele mai notabile pelicule cinematografice cu titlul ”The nun” sunt cea din 1966 în regia lui Jacques Rivette È™i cea din 2013 în regia lui Isabelle Huppert.