Dino Buzzati - Marele portret

Autor a romane precum "O dragoste" sau "DeÈ™ertul tătarilor", Dino Buzzati a fost un scriitor, jurnalist, pictor È™i regizor celebru al secolului trecut. S-a născut pe 16 octombrie 1906 în oraÈ™ul Bellumo într-o familie înstărită atât pe plan financiar dar È™i intelectual. Tatăl său era jurist iar după moartea sa ce a avut loc destul de devreme, Dino a decis să se înscrie la facultatea de drept pentru a urma aceeaÈ™i carieră. În ultimul an de studii primeÈ™te oferta de a deveni stagiar la ziarul Corriere della sera unde va învăța foarte mult È™i va scrie o licență ce va avea titlul "Natura juridică a concordatului". O bună perioadă va fi un jurnalist complet, va scrie articole cu privire la politică dar È™i la pescuit sau artă È™i va deveni recunoscut în domeniu pentru cunoÈ™tinÈ›ele vaste pe care le are. În materie de literatură a stat la fel de bine. Primul roman "Cântecul munÈ›ilor" l-a scris în 1920 È™i apoi a continuat să scrie sute de povestiri fascinante ce au apărut în diverse ziare È™i reviste. De asemenea a È™i pictat peste 300 de planÈ™e ce au avut teme precum futurismul, sexualitatea, criminalitatea È™i puritatea. Autorul îÈ™i va avea sfârÈ™itul în decembrie 1966 din cauza cancerului pancreatic, aceeaÈ™i boală ce i-a răpus È™i tatăl, È™i va lăsa în urmă o cultură vastă construită încă de la 14 ani.

Romanul "Marele portret" apare pentru prima dată în 1960 în limba italiană. În limba română apare nouă ani mai târziu la editura Tineretului, ediÈ›ie ce va fi urmată de Polirom în 2003.

În 1972, profesorul universitar de electronică, Ermanno Ismeni este contactat de armată pentru a participa într-o misiune vitală pentru soarta omenirii. Acceptă propunerea mai mult pentru salariul imens ce îi este oferit È™i pleacă împreună cu soÈ›ia sa, Elisa, în munÈ›ii Val Texeruda, acolo unde avea să îÈ™i desfășoare activitatea. Aici îi întâlnesc pe Olga, soÈ›ia mult prea frumoasă a cercetătorului Strobeli, È™i pe profesorul Endriade, cel ce a proiectat totul È™i a cerut colaborarea cu Ermanno.  Acesta le arată tehnologia cu care vor lucra ce la prima vedere pare a fi o centrală uriașă însă de fapt era un super calculator ce putea cu uÈ™urință sa imite creierul uman. Cei doi sunt intimidaÈ›i de această aparatură, mai ales când li se spune că uneori vorbeÈ™te È™i i se simte prezenÈ›a ca È™i cum ar avea suflet. Endriade îi mărturiseÈ™te Elisei povestea din spatele calculatorului È™i faptul că a încercat să îi ofere personalitate, mai ales de când l-a angajat pe soÈ›ul său. Problema este că prinde prea multă personalitate È™i se îndrăgosteÈ™te de el, iar când o vede pe soÈ›ia lui proaspăt ieÈ™ită din pârâul rece, întinde un braÈ› spre ea pentru a o elimina. Se fereÈ™te È™i sfârÈ™itul tragic cade pe umerii unui iepure nevinovat È™i totul devine de acum o poveste în genul lui Pinocchio. Calculatorul începuse să se plângă creatorului său că nu o să aibă niciodată carne È™i oase È™i că asta ar fi singura dorință pe care o are. Îi cere Elisei să îi fie captivă iar înainte ca aceasta să accepte, totul se întoarce pe dos.