Dino Buzzati s-a născut pe 16 octombrie 1906 în comuna italiană San Pellegrino într-o familie din înalta societate. Tatăl era jurist iar mama provenea dintr-o familie nobilă aÈ™a că el nu avea cum să fie mai prejos. Încă de mic a manifestat un interes pentru artă, în special pictură È™i poezie iar la 14 ani a început să îl citească pe Dostoievski. Tot atunci, după moartea tatălui său, publică prima sa carte "Cântecul munÈ›ilor" ce va deveni o referință în următoarele scrieri. Va termina facultatea de drept, iar în timpul studiilor va deveni stagiar la un cotidian cunoscut milanez însă asta nu e tot. Pe lângă talentul de a scrie mii de articole È™i sute de povestiri, Buzzati a pictat peste 300 de tablouri ce se pot găsi în galeriile de artă din Milano È™i a regizat câteva filme.
Printre cele mai cunoscute opere se numără DeÈ™ertul tătarilor, Vestita invazie a urÈ™ilor în Sicilia È™i O dragoste.
Cartea "Monstrul Colombre È™i alte cincizeci de povestiri" a apărut pentru prima dată în limba italiană în 1966. În limba română apare în numeroase ediÈ›ii printre care Polirom în 2005 È™i 2013 sau Univers în 1970 È™i 2000.
O să vă povestesc prima dată care este treaba cu acest Colombre pentru că este una dintre cele mai importante poveÈ™ti. Stefano Roi îi cere tatălui său ce era marinar ca de ziua sa să îl ia cu el pe mare. Zis È™i făcut, amândoi ajung pe bord dar băiatul vede un monstru uriaÈ™ ce are ca victime numai marinari. Monstrul poate fi văzut doar de familia lui Roi È™i de victime aÈ™a că tatăl îngrijorat îl trimite pe băiat într-un oraÈ™ sigur să studieze pentru a nu mai vedea răul ce îl înconjoară. Stefano se obiÈ™nuieÈ™te acolo însă rămâne obsedat de Colombre aÈ™a că după moartea tatălui său decide să îi calce pe urme È™i să devină marinar. Pe oriunde naviga monstrul îl urmărea aÈ™a că decide să îl înfrunte odată pentru totdeauna însă lucrurile nu decurg aÈ™a cum ar fi sperat.
"Arma secretă" ne întoarce în timp pe vremea războiului rece când Rusia È™i America se băteau cu rachete. Acestea eliberau un gaz alb misterios ce s-a dovedit a fi dăunător asupra oamenilor, chiar È™i celor ascunÈ™i în buncăre. Americanii ajung să fie marxiÈ™ti iar ruÈ™ii democraÈ›i, vă daÈ›i seama ce fel avea să funcÈ›ioneze o lume ca asta? Partea bună este că nu a durat mult iar războiul a continuat cu politicile prezente înainte.
"Turnul Eiffel" îl prezintă pe Andre, un muncitor harnic angajat de Gustave Eiffel pentru a ridica marele turn. Singura condiÈ›ie de angajare a fost ca Andre să nu dezvăluie niciodată cuiva ceea ce se întâmplă la muncă pentru că Gustave avea de gând să îÈ™i facă de cap cu proiectul. Când turnul ajunge la 300 de metrii, majoritatea muncitorilor sunt concediaÈ›i iar cei ce rămân au să trăiască în turn pentru că dura prea mult urcarea È™i coborârea. Chiar È™i după moartea lui Eiffel, muncitorii au continuat să construiască însă guvernul a distrus tot ce era peste limita admisă.
Majoritatea povestirilor au apărut în revista Corrieri della serra în perioada anilor '60 È™i au avut un real succes. Sunt lecturi lejere perfecte pentru o seara de duminică aÈ™a că aÈ™teptăm È™i părerile voastre.